Uterul este un organ cavitar în formă de pară răsturnată. Pereții săi sunt formați din țesut muscular subțire. De la media de 6 - 8 centimetri înălțime și între 3 - 4 centimetri lățime, în cursul sarcinii dimensiunile lui se măresc considerabil (la sfârșitul sarcinii înălțimea uterului este de aproximativ 30 de centimetri).

Uter
Scheme female reproductive system-ro.svg
Vedere frontală schematică a anatomiei feminine
Gray1167 Ro. (morfologia uterului).png
Morfologie uterului uman
Detalii
LatinăUterus
Greacă vecheὑστέρα (hystéra)
Originea embrionarăDuctele lui Műller
SistemAparatul genital feminin
Artera uterină, artera ovariană, artera ligamentului rotund
Vena uterină
Plexurile hipogastric inferior, simpatic sacrat, uteroovarian
Resurse externe
Gray'sp.1258
TAA09.1.03.001
FMA17558
Terminologie anatomică

Uterul este așezat în continuarea vaginului, în poziție ușor înclinată spre în față, deasupra vezicii urinare. Uneori se poate întâmpla ca poziția lui să fie și orientată ușor spre posterior (spre în spate), în acest caz fiind vorba despre retroversie uterină (uter retrovers). Uterul își schimbă ușor poziția în cursul ciclului menstrual. El este susținut de ligamente care îi conferă o anumită flexibilitate și în același timp îl împiedică să coboare în vagin. Peretele uterin este căptușit de o mucoasă numită endometru. Această mucoasă, destinată să găzduiască oul fecundat, bogată în vase sanguine și structuri glandulare, suportă importante modificări în funcție de perioadele ciclului menstrual și de vârsta femeii.

De fiecare parte a fundului uterin se desprind trompele uterine sau trompele lui Falloppio. Sunt două tuburi flexibile, cu lungimea de 10 - 12 centimetri și cu diametrul interior puțin mai mare decât grosimea unui fir de păr. Ele se termină la nivelul fiecărui ovar printr-un pavilion cu franjuri mobili (fimbrii). Aceste fimbrii captează ovocitul eliberat la suprafața ovarului. Trompele uterine reprezintă locul de întâlnire dintre ovocit și spermatozoizi. Aici va avea loc fecundarea. Rolul trompelor uterine este de a asigura supraviețuirea și trecerea spermatozoizilor și a ovocitului, spre locul de fecundație și trecerea ovocitului fecundat înapoi spre uter, unde se va implanta în endometru.

Afecțiuni și malformațiiModificare

Statisticile arată că o femeie din 5.000 se naște fără uter.[1]

Imagini suplimentareModificare

NoteModificare

  1. ^ Ce a pățit prima femeie care a fost supusă unui transplant de uter, 13 aprilie 2013, Evenimentul zilei, accesat la 13 aprilie 2013