Utilizator:Bgems16/teste
 |
Această pagină este destinată testelor
Utilizatorii înregistrați pot avea o „cutie cu nisip” personală, ca o subpagină a propriei pagini de utilizator. De exemplu, utilizatorul „Ixulescu” poate să-și creeze pagina Aici se fac experimente de redactare a codului-sursă, descris la Ajutor:Cum modific o pagină, cât și alte teste care precedă redactarea propriu-zisă a celorlalte pagini. Datorită naturii inerent experimentale a acestei pagini, conținutul ei este golit periodic. Vor fi șterse paginile de utilizator care conțin obscenități, mesaje publicitare, rasiste, jignitoare, cât și cele care conțin scrieri, informații, discuții și activități fără legătură cu obiectivele Wikipediei. Pentru întrebări, mesaje sau alte texte importante, vă rugăm să consultați pagina Legături utile. |
Monument istoric din comuna Țînțăreni 1941-1945
modificare
Monument la mormântul comun al victimelor fascismului din comuna Țînțăreni 1941-1945 este un monument a cărui istorie este mult mai tragică decât pare, realizat în perioada anilor 2007, amplasat în cimitirul satului Țînțăreni, raionul Anenii Noi, în Republica Moldova.
modificare,,Satul Țânțăreni, ca și întreaga țară, a parcurs zile negre în anii războiului. Așa s-a întâmplat în anul 1941, când președintele sovietului sătesc de atunci, E. Burianu, secretara Maria Coadă, care era gravidă și Lăpușnean T., Leu E., Cosonea V. au fost arestați de jandarmi, duși la cimitirul satului și împușcați pentru că reprezentau puterea sovietică de atunci. În anul 2007 pe acel loc a fost ridicat un monument în memoria lor.'' - cartea ,,Țânțăreni de pe apa Bâcului'' de Vlad Ciubucciu.
Activiștii satului Țînțăreni, care au fost împușcați de ocupanții fasciști 3.VIII.1941
modificare- Burlacu Efim Lazăr
- Cosonea Vasile Spiridon
- Coadă Maria Ion
- Leu Matvei Avtenie
- Lăpușneanu Feodosei Ștefan
Istoric
modificareÎn miezul unei nopți de vară, jandarmii au luat cu asalt casele unor activiști, răpindu-i, fără să le ofere nicio șansă să se îmbrace măcar sau să se pregătească. Patru bărbați și o femeie însărcinată au fost răpiți și aruncați într-un bordei întunecat, hrăniți timp de două săptămâni doar cu coajă de pâine și apă. Familia și prietenii doreau să le aducă mâncare, dar gardienii nu le permiteau decât să arunce coajă de pâine prin gaura de la ușă.
După două săptămâni de captivitate și umilință, au fost scoși afară, dar nu pentru a li se oferi salvare. Au fost duși într-un cimitir pregătit cu o groapă comună, unde fasciștii români i-au împușcat pe rând, începând cu bărbații. Când a venit rândul Mariei Coadă care era însărcinată, ei au fost nevoiți să o împuște de 3 ori deoarece se ținea tare și nu murea. Rudele îngrozite nu au putut interveni, ci doar să privească de departe fără să fie observate. Odată ce corpurile au căzut în groapă, jandarmii au început să le acopere cu pământ, fără să le ofere o secundă de respect sau să le permită sufletelor să-și părăsească trupurile.
Acest monument a fost ridicat deasupra mormântului comun pentru a comemora aceste victime nevinovate. Pe monument mai sunt scrise și numele veteranilor în război din comuna Țînțăreni. Tragediile precum aceasta reprezintă o amintire dureroasă a violenței și represiunii, subliniind importanța păstrării memoriei și a luptei constante împotriva abuzurilor de putere și încălcărilor drepturilor omului. Monumentele ca acesta sunt piloni de rememorare a suferinței umane și de avertizare împotriva oricărei forme de injustiție, promovând în același timp valorile păcii și respectului pentru demnitatea umană.
Sursa de informație
modificareValentina Coadă (1936-prezent), nora Mariei Coadă (1909-1941), a povestit istoria acestui monument.
Imagini
modificare
- În prima imagine îi avem pe Feodor și Valentina Coadă (fiul și nora Mariei Coadă), cu părere de rău Feodor a decedat, Valentina este în viață.
- În a doua imagine o avem de Maria Coadă Ion, cea care a fost ucisă crunt cu toate că era însărcinată.
- În a treia imagine se poate vedea tot monumentul, amplasat la intrare în cimitir.