Bpetru
Ministerul Finanţelor a examinat proiectul Strategiei Naţionale de Prevenire şi Combatere a Corupţiei şi Planul de acţiuni pentru realizarea acesteia şi comunică următoarele: Departe de a fi un fenomen actual sau cel puţin izolat, corupţia şi inerentele reacţii pe care le-a declanşat a demonstrat ineficienţa abordărilor de contracarare desfăşurate pînă acum. Dosarele penale intentate au demonstrat, că provenienţa celor implicaţi a fost diversă, de la autorităţi centrale sau locale, pînă la medici, profesori, poliţişti sau procurori; metodele s-au acutizat devenind greu identificabile în condiţiile unei opacităţi încă funcţionale a unor instituţii. Toate acestea demonstrează că fenomenul corupţie sare peste orice bănuită rigiditate, dovedindu-se expansiv, flexibil şi precaut. În paralel , instituţiile implicate în combaterea corupţiei îşi caută, încă identitatea, neaplicînd în volum integral toate împuternicirile cu care au fost investite. “Strategia Naţională de Prevenire şi Combatere a Corupţiei în Republica Moldova” se prezintă ca un program general de crearea pe viitor a unor condiţii în scopul prevenirii şi combaterii corupţiei în Republica Moldova. Viabilitatea şi eficienţa acestui program la momentul actual sunt greu de prognozat. Preocupările expuse sunt lipsite, însă, de o înţelegere clară a fenomenului corupţiei şi de nişte priorităţi bine-definite. Atît măsurile luate în acest domeniu cît şi cele înaintate ţin mai mult de tărîmul legislativ şi vizează completarea reglementărilor deja existente fără a analiza sub aspect economic, sociologic, juridic, politologic cauzele neaplicării legilor. În aşa fel, nu s-au expus tendinţele strategiei, lipseşte analiza situaţiei actuale, nu s-au determinat etapele de implementare a strategiei şi durata acestora. Nu sunt reflectate investigaţiile ştiinţifice şi rezultatele acestora pe baza căror s-a elaborat strategia, lipseşte determinarea denumirii măsurilor concrete şi domeniul raporturilor sociale ce urmează a fi reglementate, nu s-a efectuat un studiu comparat de drept, nu s-a anexat nota informativă. Este bine ştiut că în Republica Moldova sunt foarte multe norme juridice declarative deoarece nu există sau nu este elaborat obiectiv mecanismul de implementare şi de acţiune ale acestora. Prin urmare este rezonabil de a elabora mecanismul de acţiune a normelor juridice privind preîntîmpinarea şi combaterea corupţiei.
Obiecţii 1. Strategia reflectă momente generale referitoare la prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova. Principiile de bază la fel au un caracter general, prin urmare nu s-au reflectat ca exemplu: • principiu de administrare eficientă care ar prevedea organul competent pentru realizarea Strategiei şi sursele de finanţare întru realizarea ei; • principiul respectării legislaţiei şi actelor internaţionale privind combaterea corupţiei; • stabilirea obligaţiilor respective promt şi concret pentru funcţionarii de stat întru neadmiterea acţiunilor de corupţie; • echităţii funcţionarilor de stat faţă de persoanele fizice şi juridice, tratării univoce a normelor de drept; • îmbunătăţirii instruirii profesionale ai funcţionarilor de stat.
2. La pagina 5, în ultimul alineat, cuvîntul “constituit” de substituit prin cuvîntul “echivalat”,
deoarece în Republica Moldova achitarea salariilor nu se efectuiază în dolari SUA.
3. La pagina 7, primul alineat de exclus, deoarece mecanismul vizat se conţine în Regulamentul cu privire la mijloacele extrabugetare a instituţiilor publice, aprobat prin ordinul Ministrului finanţelor nr. 43 din 11 aprilie 2001, şi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 52-54 din 17 mai 2001 (art. 149). Din considerentele expuse mai sus este necesar de exclus şi punctul 6 din proiectul planului de acţiuni;
în alineatul 2, propoziţia a doua de exclus, deoarece categoriile respective de angajaţi, actualmente, deja beneficiază de salarii mai mari de cît alte categorii de funcţionari publici, De asemenea urmează să fie exclusă şi propoziţia a doua din punctul 7 al proiectului planului de acţiuni;
în alineatul 9, textul după cuvintele “supuse riscurilor”, de exclus. Este cert că crearea subdiviziunilor respective vor necesita cheltuieli pentru întreţinere, neacoperite cu suport financiar. Ca urmare este necesar de exclus textul din punctul 14 la proiectul planului de acţiuni;
ultimul alineat de exclus, deoarece acţiunile nelegitime ale funcţionarilor instituţiilor publice cad sub incidenţa legislaţiei, iar crearea unor astfel de birouri va necesita cheltuieli suplimentare de care bugetul nu dispune.
4. La pagina 10, alineatul 3 de exclus, deoarece legislaţia actuală conţine prevederile respective (a se vedea art. 23 din Legea nr. 514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească (cu modificările ulterioare).
5. La pagina 11, în compartimentul 2.3, cuvintele “reducerii poverii fiscale” de exclus. De menţionat că povara fiscală în Republica Moldova este mult mai joasă ca în ţările vecine. De asemenea, cuvintele “reducerii poverii fiscale” urmează să fie excluse şi din punctul 53 al proiectului planului de acţiuni.
6. La punctul 3 din proiectul planului de acţiuni, în rubrica “Insituţiile responsabile”, sintagma “Ministerul Finanţelor”, de substituit prin sintagma “autorităţile publice centrale şi locale”. De menţionat, că volumul de cheltuieli ale bugetului de stat repartizate pe autorităţile publice centrale se conţin în legile bugetului de stat pe anii respectivi. Cît priveşte detalierea acestor volume pe tipuri de cheltuieli şi instituţii concrete, aceasta se efectuiază de sine stătător de către autoritatea publică centrală. Ministerul Finanţelor recepţionează de la aceste autorităţi doar planurile de finanţare, repartizat pe lunile anului, de care se conduc unităţile Trezoreriei de Stat la efectuarea finanţării de la buget. Analogic se procedează şi cu autorităţile administraţiei publice locale.
Pornind de la cele menţionate, considerăm că responsabili de publicarea detaliată a bugetelor autorităţilor şi instituţiilor publice urmează să fie autorităţile publice centrale şi locale.
7. Planul de acţiuni în partea atribuţiilor (majoritatea) puse pe seama Ministerului Finanţelor şi Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (IFPS) contravin legislaţiei în vigoare. Astfel, s-a atribuit întreprinderea acţiunilor şi măsurilor care nu sunt de competenţa IFPS, ceea ce contravine art. 132-136 din Codul Fiscal. Prin urmare se va exclude din compartimentul “Instituţiile responsabile” Ministerul Finanţelor şi IFPS menţionate în p.p. 18,26,27,29,53 (deja s-a întreprins măsuri micşorîndu-se impozitul pe venit şi legislaţia prevede multiple facilităţi fiscale), 54,55,57 (pe lîngă faptul că nu ţine de competenţa IPFS, nu există nici bază juridică de curmare a activităţii firmelor fantome şi nu este definitivă noţiunea “firmelor fantome”), 58 (în partea ce ţine de dările de seamă financiare şi statistice), 59.
Referitor la măsurile specifice domeniului fiscal relatăm că o mare parte deja sunt reflectate în Hotărîrea Parlamentului nr. 1165-XIII “Cu privire la Concepţia reformelor fiscale” din 24 aprilie 1997.
Întru realizarea tendinţelor specificate în Strategie, este necesar, la p. 7 din Plan să se completeze cu cuvintele “funcţionarii publici din organele de control”.
Totodată , în opinia noastră , direcţiile principale ale planului trebuie să fie: 1. Ridicarea responsabilităţii în serviciul public. Categorii prioritare în acest sens vor fi: judecătorii, procurorii, funcţionarii Curţii de Conturi, poliţia. Crearea unor mecanisme reale de contracarare a incompetenţei şi abuzurilor. (Prioritate : judecătorii, procurorii, poliţia, colaboratorii CCCEC) Stabilirea persoanelor vinovate şi atragerea lor la răspundere materială deplină în cazul prejudicierii statului în urma acţiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi instanţelor judecătoreşti. 2. Remunerarea adecvată a funcţionarilor publici, ţinînd cont de posibilităţile reale ale bugetului consolidat.
3. Transparenţa în serviciul public.