Utilizator:Constantin Turmac/test/Snagov (Rezervația Naturală Complexă)

1952 - Harta Rezervației Naturale Complexe Snagov- ajustată în 2015
1962 - Harta rezervației naturale de la Snagov
Fișier:A23=H28=Snagov harta satelit cu vedere de detaliu asupra RNCS, ANPLS, ANPPS=02 EG.jpg
2015 - Harta limitelor și relațiilor dintre RNCS (1147,7ha - creată în 1952 și omisă din L5/2000) și ANPLS - Lac (100ha) și ANPPS - Padure (10ha), ultimele 2 menționate în L5/2000 dar care nu au documentații de înființare și dovezi de parcurgere a procedurilor legale
2021 - Snagov, lacul și pădurea protejate: RNCS, ANPLS, ANPPS

Rezervația naturală complexă Snagov (RNCS) este o arie naturală protejată de interes național, înființată inițial ca Monument al naturii prin HCM 894 din 02.06.1952 [1]. Ulterior (ex - din 1955) este menționată / considerată în zeci de studii științifice[2] și numeroase documente oficiale atât ca rezervație naturală, pentru că include mai multe categorii de elemente valoroase și s-au făcut demersuri pentru atat pentru conservare (sub-zone cu protectie stricta) cât și ca parc natural, pentru ca s-au stabilit reguli clare cu regulament aferent, pentru activitatile umane.

Are o suprafață totală de 1147,7ha (180 de ha de luciu de apa în zona centrală a lacul Snagov și toate pădurile riverane lacului).

Valabilitatea legală a RNCS este reconfirmată de Ministerul Mediului și în 07.01.2020[3]. În adresă, ministerul confirmă și includerea acesteia în angajamentele internaționale ale României (tratate/convenții) semnate în anii 199x, chiar dacă nu a fost inclusă în Legea 5/2000 (omisiune recunoscută și asumată de minister, care în 2020 a derulat procedura legală și pentru includerea în anexele L/2000). Totodată, autoritățile statului nu au putut face nici dovada documentelor de fundamentare științifică și de stabilire a limitelor, deci de parcurgere a etapelor si procedurilor specifice - pentru înființarea celor două mici arii protejate menționate pentru prima dată și incluse în L5/2000: Lacul Snagov (100ha) și Pădurea Snagov (10ha).

Încă din 1955, toate monumentele naturii din România au fost (re)considerate (și) ca rezervații naturale, așa cum este cazul și la Snagov și se regăsește în comunicările științifice și administrative (ulterioare): Șt. Purcelean "Lacul și pădurea Snagov formează prima rezervație naturală din țara noastră, ce îmbină și realizează scopul de înaltă principialitate științifică, cu acel al educației și recreației maselor populare" [4]

RNCS corespunde la nivel internațional încadrarii în categoria IV IUCNRezervații naturale mixtearii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic etc. cât și pentru identitatea peisagistică unică.

Planul de Management[5] și Regulamentul [6] adecvat pentru administrare este cel realizat și publicat și în [7], pentru aria naturală protejată Lacul Snagov (în baza setului de 10 studii științifice, realizate și în vecinătatea ANPLS și recepționate de Ministerul Mediului în 14.10.2014). Căci și regulamentul realizat (≈1953) este în prezent depășit (datorită multiplelor diferențe: ecologice, organizare administrativă, priorități de conservare etc.).

Localizare modificare

 
2021 - Vedere aeriană asupra lacului - spre amonte

RNCS este situată în sudul țării, în Câmpia Română, în nordul județului Ilfov, mai exact în zona și mijlocul foștilor Codrii Vlăsiei. Lacul Snagov pare să se fi menținut (în mijlocul pădurii milenare cu stejari) ca zonă umedă, inclusiv în perioadele tropicale (din care moștenește opt specii de orhidee) cât și din câteva (mini) glaciațiuni (căci specii care preferă regimuri climatice mai reci: alun, Fagus orientalis etc.). Foarte lungă continuitate a prezenței apei (lacului / limanului fluviatil) poate fi confirmată și prin prezența speciilor de pești: relicte ponto caspice (Dreissena, Calcaburnus[8], Proterorhinus marmoratus, Gobius) corelate cu specii din Marea Neagră) - fiind foarte plauzibil să fie o rămășiță din perioada Mării Sarmatice / Paratethys.

Rezervația se află în extremitatea nordică a județului Ilfov pe teritoriile administrative ale comunelor:Snagov, Ciolpani, Gruiu fiind accesibilă prin DJ101B, DN1 pe ruta: București - Ploiești și Autostrada A3 (România).

Înființare modificare

 
2021 - Snagov, lacul, insula cu manastirea: RNCS, ANPLS, Delta Snagovului

RNCS este singura rezervație naturală din județul Ilfov, iar la momentul înființării (1952), era cea mai apropiată de București. Zona Snagov a fost remarcată pentru diversitatea de habitate acvatice și forestiere (foști Codrii ai Vlăsiei), diversitatea de specii, din care multe protejate, exemplare floristice deosebite (Fagus orientalis), unele neașteptate (orhidee), elementele peisagistice deosebite (malurile lacului cu pădure și exemplare de sălcii, plopi, [Fagus orientalis]). Pentru rezervații naturale, recent a apărut încadarea "rezervație mixtă" - semnificație care în trecut era sugerată prin expresia des utilizată timp de decenii de "rezervație complexă".

Prin constituirea RNCS s-a urmărit protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect floristic, faunistic și peisagistic.

Cert este că în prezent, RNCS (1147,7ha) include cele două arii naturale protejate, menționate pentru prima dată în L5/2000: "Lacul Snagov" (100ha) și "Pădurea Snagov" (10ha), RNCS aflându-se și exact între două situri N2000: Scroviștea și Caldarușani-Dridu - toate acestea formând un continuum de ape și păduri, pentru care în contextul curent, s-ar putea obține oficial încadrarea de zonă umedă.

Unicitatea RNCS provine din continuitatea apelor abundente din Lacul Snagov considerat și [fluviatil], aflate timp îndelungat în mijlocul foștilor Codrii ai Vlasiei. Pădurea conține multe bălți permanente și temporare și întreaga zonă are văi line - rezultate din fostele ravene, colmatate în timp. Cert este că mulțimea de bălți și din pădure, a amplificat și securizat continuitatea umidității zonei - fapt care a favorizat menținerea unei bogate biodiversități, până foarte recent.

Lacul are atât izvoare proprii, dar primește o cantitate mică de apă și din râul Ialomița, în amonte, în localitatea Bilciurești și debitează în aval, în același râu, după ce formează Delta Snagovului.

Abordarea mixtă de apreciere a valorilor naturale și peisagistice și deci de conservare, cât și de utilizare sustenabilă (prin organizare și reguli stricte) - au început în anul 1930, odată cu multiplele proiecte derulate în zona Snagovului, la inițiativele primarului Bucureștiului Dem I. Dobrescu, de înființare a Parcului Snagov, Plajei Snagov, a zonelor de protecție științifică strictă, a rezervației de vânătoare de 100 ha - toate în pădurea statului, riverană lacului Snagov. Totodată s-a amenajat cursului lacului (decolmatare de la Tâncăbești) la Ciofliceni etc.

Patrimoniul natural și cultural al zonei Snagov este cunoscut și direct și promovat de o mulțime de personalități ale perioadei interbelice care au participat și la mai multe evenimente publice, dintre care cel mai relevant este cel din 25.06.1933 Ziua Apei (s-a făcut primul și cel mai vechi film la și despre Snagov), care poate fi vizionat la Fundatia Snagov. Este filmul inaugural al lansării oficiale a infrastructurii construite, schimbare a organizării administrative, cu jusfiticarea inițiativei și prezentarea viitorului dorit. Ca o recunoaștere a multiplelor valori ale Snagovului (lac, pădure, cultură - tradiții etc.) - regăsim în fimul evenimentului, principali specialiști ai României: Grigore Antipa, Dimitrie Gusti, Nicolae Iorga, Dem I. Dobrescu, Nicolae Caranfil etc. alaturi de personalități oficiale precum Carol al II-lea al României, prințul Mihai, Iuliu Maniu etc.

De fapt, primele menționări științifice legate de speciile deosebite de la Snagov datează încă din 1904 [9]

RNCS, în calitate de rezervație naturală, a fost inclusă în anii 199x în toate angajamentele, tratatele și convențiile internaționale, semnate de România, asa cum confirma [10]

Peste 70 de cercetări și articole științifice despre patrimoniul natural din zona Snagov din perioada 1904-1998 au fost regăsite de Fundatia Snagov. La aceste recunoașteri științifice a valorilor naturale și nevoilor de conservare, s-a mai adăugat un set de studii științifice realizate între 2011-2012 și recepționate și recunoscute de Ministerul Mediului în 14.11.2014[11].

Începand cu 2012 s-au depus Memorii științifice la Ministerul Mediului pentru reconsiderarea și extinderea ariilor naturale protejate de la Snagov, prin semnalarea existenței în Coada Cățelului din Snagov sat a habitatului prioritar 7210* (Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus și specii din Caricion davallianae). Apoi în 2015 și 2016, Fundatia Snagov a depus tot la Ministerul Mediului și documentele prevazute legal (avizate și de Comisia pentru Ocrotinrea Monumentelor Naturii) din cadrul Academiei Române, pentru extinderea RNCS de la 1147,7 ha la 2080,2 ha (în fond, doar cu luciul lacului din amonte și aval, deci fără impact imobiliar).

Din 1952, RNCS a avut administrație proprie (de la București) dar cu custode (pădurari locali - [12]) și cu regulament al Academiei Române, conform prevederilor HCM 894/1952.

Apoi, între 2008 - 2018, a existat custodele voluntar - Fundatia Snagov (fiind reprezentant al statului român, conform legislației) și care a realizat și apoi utilizat [13]. Din 2000 (dupa legea 5/2000), oficial, RNCS nu are administrator. Iar din 18.08.2018, administratorul Ariei Naturale Protejate Lacul Snagov este ANANP.

Biodiversitate modificare

 
2021 - Centralizator nr. specii protejate, comparativ cu siturile N2000 din amonte (Scroviștea) și aval (Căldărușani-Dridu)2015

Au fost identificate ≈1400 specii, dintr-un total estimat la ≈4200 de specii, rezultând ≈228 specii protejate, rare și amenințate[14]. 177 sunt confirmate prin setul de 10 studii științifice receptionate de Ministerul Mediului în 14.11.2014. Iar diferența (228-177) provin din ulterioare confirmări în baza unor vizite pe teren și alte cercetări ale unor specialisti. Majoritatea fiind (re)prezentate si in prezentarile publice (vezi film in Youtube) făcute cu ocazia evenimentului "Biodiversitatea Zonei Snagov" din 03.11.2016 de la Muzeul Antipa. Totodată au mai fost (re)găsite și circa 70 de studii și articole relevante științific - despre biodiversitatea Zonei Snagov (RNCS). Și trebuie ținut cont și de speciile (re)confirmate tot în perioada 2010-2013 din siturile N2000 Scroviștea și Căldarușani-Dridu aflate în amonte și aval - între acestea existând un nivel de interconectare ecologică (mai ales pentru faună).

228 - specii protejate și rare aflate în Zona Snagov, din care:

 215 - specii confirmate prin inventarierile științifice 2011 - 2012 avizate de MMAP (nov 2013);
  41 - specii aflate chiar în ANPLS
 164 - specii aflate în ANPLS și o rază de +500 m față de aceasta;
 110 - specii protejate prin OUG 57 / 2007, de fapt L41/2011;
  90 - specii prin Directivele Habitate și Păsări;
  14 - specii protejate prin Convenția de la Haga;
   3 - specii protejate prin Convenția de la Bonn;
  47 - specii protejate prin Convenția de la Berna;
 274 - specii protejate prin RED LIST – IUCN;
  65 - specii protejate Aqua (Aquatic Plant Species);
  26 - specii protejate CWR (Crop Wilde Relatives);
   3 - specii protejate: Cartea Roșie (Dihoru&Negrean 2009);
  13 protejate prin: Lista Rosie (Oltean&All 2004);
 228 - specii confirmate de cercetători;
 190 - specii confirmate prin diferite studii și articole științifice;
 163 - specii de păsări confirmate printr-o monitorizare pe o durată de 25 de ani (1954 - 1979)

Biodiverisitatea (acvatică și terestră) este de fapt multiplicată de existența unei diversități de soluri cât și a unor scări mai extinse de condiții (umiditate, temperatură, lumină / troficitate). Variații create chiar și de densitatea (sălbatică) a codrilor de stejari ori apei lacului, cu sedimentele și vitezele diferite de curgere, nutrienți).

Mixul de pădure și apă (lac, bălți permanente și temporare), în timp îndelungat (milioane de ani) cu perioade calde (semi-tropicale / mici-glaciatiuni) au permis și păstrarea (prin aclimatizare) a unui set extins de specii - decât cele uzual asociate habitatelor generice / principale. Astfel chiar și etajele de vegetație se regăsesc întrepătrunse în zona Snagovului: zona pădurilor de stejar, cu subetajele gorunului și fagului cât și cu zone silvostepei.

De fapt întreaga zonă (extinsă) are caracteristici de zonă umedă (dacă consideram și cele două situri N2000 aflate în amonte [15] și avalul Căldărușani-Dridu zonei Snagov).

Întreaga zonă este relevantă și pentru culoarul de migrație al păsărilor.

Există atât un set de noi plante alohtone (peste 50 identificate) - dintre care circa 6 cu comportament invaziv, cel mai specific fiind ''Nelumbo nucifera'' (lotusul indian) - care pe lacul Snagov a ajuns la circa 10 hectare.

Și există și peste 70 de specii (considerate în prezent ca fiind protejate, rare și amenințate) - care au fost menționate ca prezente la Snagov dar care în prezent nu au mai fost regăsite. Astfel încât numărul total al speciilor dispărute față de 1950 (când au început modificările antropice relevante), e plauzibil să fie de câteva ori mai mare.

Explorați Lista - 228 specii protejate, rare și amenințate și (Formularul N2000). Acestea conțin: 81 păsări, 20 mamifere, 7 pești, 5 nevertebrate, 10 amfibieni, 6 reptile, 99 plante.

Nota: În 2016, a fost realizată o actualizare care în loc de 288, conține 311 specii protejate rare si amenințate.

Habitate modificare

RNCS contine mai multe habitate, dintre care principale patru, sunt:

H 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun

H 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition

H 3160 Lacuri și iazuri distrofice naturale

H 7210* Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus și specii din Caricion davallianae (* = este e interes comunitar)

Zona Snagov are o diversitate de habitate datorită variației tipurilor de sol (zone cu substrat calcaros - favorabil fagului, zone cu turbă), alternanțelor de umiditate - lumina - temperatură (lac, bălți permanente și temporare), deschideri - pajiști în păduri, liziere etc.

De fapt există chiar o zona umedă - dacă se analizează întreaga zonă la o scară mai largă. Există un mix și alternare de păduri și ape (lacul Snagov cu cele 7-11 cozi de lac și mica sa deltă, plus mulțimea de bălți permanente și temporare din pădurile riverane și învecinate). Într-o continuitate cele două situri Natura 2000 din amonte (Scroviștea) și aval (Căldărușani-Dridu).

Acestea adăpostesc o gamă diversă de floră rară și faună sălbatică specifică zonelor umede.

Floră modificare

Din 800+ specii identificate: 14 specii de briofite, 460+ plante vasculare, 410+ autohtone, 50+ alohtone.

Tocmai pentru că există o diversitate de habitate, recomandată observarea biodiversitatii pornind de la setul specific (20-40 specii) al fiecarui habitat și doar apoi analizarea celorlalte.

Flora acvatică a lacului (71+ specii) și a zonelor ripariene este deosebit de diversificată. În 2012 au fost inventariate 121+ specii de fitoplancton și zooplancton.

Flora terestră este recomandat a fi percepută și per nivelele vegetale (distribuite etajat).

Specii raportate mai deosebite: Aldrovanda vesiculosa (Otrățel de baltă - încă nu s-a mai regăsit după 2010), Marsilea polycarpa (syn. M. quadrifolia, M. minuta) (Trifoiaș de baltă), Caldesia parnassifolia, Galanthus nivalis (ghiocel), Salvinia natans orhideele (Cephalanthera damasoniumEpipactis helleborine, Epipactis atrorubens, Epipactis palustris, Neottia nidus-avis, Platanthera bifolia, Liparis loeselii, Cypripedium calceolus), Hordeum bulbosumUrtica dioicaNajas minorUrtica kioviensisWolffia arrhiza

Dintre arbori: stejari (Quercus petraea, Quercus robur), fagul protejat - Fagus orientalis, fag - Fagus sylvatica, carpen - Carpinus betulus, tei - Tilia cordata, frasin - Fraxinus excelsior, ulm - Ulmus glabra, arțar - Acer platanoides, jugastru - Acer campestre, mesteacăn - Betula pendula, salcie albă - Salix alba etc..

Mai multe detalii - aici.

Faună modificare

Fauna din RNCS este diversificată, dependenta de diversitatea florei (habitatelor) și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN.

Amfibieni și Reptile modificare

Fauna de amfibieni și reptile din zona Snagov prezintă o diversitate ridicată datorită condițiilor specifice: (lac - balți - pădure) zona umedă,  habitate diferite, biodiversitate ridicată, variații importante ale scărilor de temperatură, umiditate, lumină).

19 specii de amfibieni și reptile au fost identificate cu ocazia inventarierii herpeto-faunei în perioada 2011-2012:

2 tritoni: Lissotriton vulgaris (Triton comun, Sălămâzdră comună)), Triturus cristatus (Triton cu creastă (Sălămâzdră cu creastă),

9 broaște: Bombina bombina (Buhai de baltă cu burtă roșie; Izvoraș cu burta roșie),  Hyla arborea (Brotăcel; Răcănel; Brotac), Pelophylax kl. esculentus (syn Pelophylax esculentus, Rana esculenta) - Broasca de lac mică, Broasca mică de lac), Pelophylax ridibundus, (syn Rana ridibunda ridibunda - Broasca de lac mare; Broasca mare de lac, Broscoi),  Rana dalmatina (Broasca roșie de pădure),  Rana temporaria (Broasca roșie de munte), Pelobates fuscus (Broasca de pământ; Broască de pământ brună; Broasca săpătoare brună, Broasca burduhănoasă brună), Bufo bufo (Broasca râioasă brună), Bufo viridis (Broasca râioasă verde, Broasca râioasă de piatră

8 Reptile: 1 țestoasă de apă - Emys orbicularis,

3 șopârle: Lacerta agilis (Șopârla de câmp), Lacerta viridis (Gușterul), Anguis colchica ( syn Anguis fragilis colchicus  - Anguis fragilis colchica - Năpârca, Șarpe de rouă) 4 șerpi: Natrix natrix (Șarpele de casă), Natrix tessellata (Șarpele de apă),  Zamenis longissimus (syn Elaphe longissima longissima - Șarpele lui Esculap), Coronella austriaca (Șarpele de alun)

Mai multe detalii - aici.

Pești modificare

Au fost identificate 25-28 specii de pești în Lacul Snagov:

1) 20 specii - autohtone: 

1.1) 5 omnivore:  de la suprafața și mijlocul apei (zona natantă + mediană): Alburnus alburnus (Ro / oblete - țârâitor - hamsia de lac), Scardinius erythrophthalmus (Ro / roșioară), Rutilus rutilus (Ro / bălos, babușca, ocheană, gardonul), Tinca tinca (Ro / lin),  Rhodeus amarus (Ro / boarță, burta verde, rânchiță, boarchiță)

1.2) 10 omnivore: pești bentonici: Ballerus ballerus (Ro / cosac), Abramis brama (Ro / platică), Abramis sapa = White-eye bream (Ballerus sapa)  (Ro / cosac cu bot turtit, ocheana comuna, boțogul), Carassius carassius (Ro/ caracudă), Carassius auratus gibelio (Ro / caras), Cyprinus carpio (Ro / crap românesc, cu solzi, Lausitz), Gymnocephalus cernua syn Acerina cernua (Ro / ghelmez, ghiborț), Proterorhinus marmoratus, (Ro / moș, moaca de brădiș, cățelul, guvidia mică, guvidul de baltă, ciobănașul ), Neogobius gymnotrachelus (Ro / moș, moaca de namol),  Ponticola kessleri (Ro / moș, guvid de baltă, scârba de baltă)

1.3) 5 răpitoare - carnivore:  Perca fluviatilis (Ro / biban), Sander lucioperca (syn Stizostedion lucioperca) (Ro / șalăul), Esox lucius (Ro / știuca), Silurus glanis (Ro / somnul european), Misgurnus fossilis (Ro / țipar, chișcar),

2) 8 Specii de pești alohtoni (introduși în lac accidental - intenționat - experimental):

2.1) 3 fitofage / ierbivore: crapi chinezești (considerati cu potential invaziv): Hypophthalmichthys nobilis syn Aristichthys nobilis (Ro / novac, marmorat -  potențial invaziv), Hypophthalmichthys molitrix (Ro /  fitofagul, sânger, crapul argintiu), Ctenopharyngodon idella) (Ro / ten, cteno, armur)

2.2) 5 carnivore:  Lepomis gibbosus (Ro /  sorete,  regina bălții, regina soarelui, biban soare),  Mylopharyngodon piceus (Ro / scoicar, armur negru - carnivor - crap chinezesc considerat cu potențial invaziv),  Ameiurus nebulosus (Ro / somnul pitic, somn american, somnicaș, biș cu coarne, opt mustăți - 1 ex la Tâncăbești), Clarias gariepinus (Ro / somnul african - 1 ex la deversor în Siliștea Snagovului), Benthophiloides brauneri (Ro / guvidul de Dunăre - 1 ex - la Tâncăbești)

Mai multe detalii - aici.

Păsări modificare

Circa 250 de specii de păsări pot fi văzute în zona Snagov în cursul unui an. 175 (care și cuibăresc) au fost monitorizate pe o durată de 25 de ani de cercetatori[16]. În 2012-2015 s-au mai format colonii de păsări pe lacul Snagov în Delta și pe câteva cozi (golfuri) din cele 11 ale lacului. Primăvara și toamna pot fi observate păsările migratoare. Iar în fiecare iarnă, diferite grupuri de păsări tot (mai) încearcă să ierneze pe lac. Însă datorită presiunii antropice, după 2010 - decid să plece după 7-15 zile de încercări.

PĂSĂRI (selecție) a celor mai "valoroase" dpdv al protectiilor prin diferite legislații (din Excel311):

Alcedo atthis (Pescărușul albastru),  Egretta alba (Egreta mare, Egreta alba (syn. Ardea alba)),  Ardea purpurea (Stârc roșu),  Ardeola ralloides (Stârc galben),  Botaurus stellaris (Bou de baltă, Buhai de baltă, Batlan de baltă, Stârcul mare),  Bubo bubo (Buha, Bufnița, Bufnița mare),  Chlidonias hybridus (Chirigița cu obraz alb, Chira de baltă (syn Chlidonias hybrida)),  Chlidonias niger (Chirighiță de Nil, Neagră),  Ciconia ciconia (Barza albă, Barza comună),  Circus aeruginosus (Erete de stuf),  Aquila pomarina (Acvila țipătoare mică (syn. Clanga pomarina)),  Coracias garrulus (Dumbrăveancă),   Crex crex (Cristei de câmp, Cârstel de câmp, Cristel de câmp),  Dendrocopos leucotos (Ciocănitoare pestriță, Ciocănitoare cu spate și obraji albi),  Dendrocopos medius (Ciocănitoare de stejar),  Dendrocopos syriacus (Ciocănitoarea pestriță balcanică),  Dryocopus martius (Ciocănitoarea neagră),  Egretta garzetta (Egreta mică, Egreta albă),  Emberiza hortulana (Presură de grădină),  Ficedula parva (Muscar mic), Ixobrychus minutus (Stârcul pitic),  Lanius collurio (Sfrâncioc roșiatic),  Lullula arborea (Ciocârlie de pădure),  Phalacrocorax pygmeus (Cormoran mic , (syn. Microcarbo pygmeus)),  Picus canus (Ghionoaia cenușie, Ghionoaia sură),  Sterna hirundo (Chira de baltă),  Accipiter brevipes (Uliul cu picioare scurte),  Aythya nyroca (Rață roșie, Rață cu ochii albi (syn. Aythya (Nyroca) nyroca)),  Cygnus cygnus (Lebadă de iarnă),  Larus minutus (Pescăruș mic, Pescăruș de baltă (syn. Hydrocoloeus minutus Pallas, 1776)),  Nycticorax nycticorax (Stârc de noapte, Bâtlan),  Picoides tridactylus (Ciocănitoarea de munte)

Mai multe detalii - aici.

Mamifere modificare

Din 56 specii de mamifere identificare la Snagov, 36 au diferite incadrari pentru a fi protejate.

Speciile de mamifere cu protectie mai mare:

Lutra lutra (Vidra),  Myotis blythii (Liliac comun mic),  Myotis emarginatus (Liliac cărămiziu),  Myotis myotis (Liliac comun),  Spermophilus citellus (Popandau, Suita, syn  Citellus citellus)

Specii de mamifere (cu protecție mai mică):

Apodemus agrarius (Șoarecele agricol, Șobolanul de câmp),  Apodemus flavicollis (Șoarecele gulerat),  Apodemus sylvaticus (Șoarecele de pădure),  Arvicola amphibius (Șobolanul de apă , syn Arvicola terrestris),  Capreolus capreolus (Căprioara, Căprior),  Crocidura leucodon (Chițcan mic),  Eliomys quercinus (Pârșul de stejar ), syn Elyomis quercinum),  Erinaceus europaeus (Ariciul comun,), Ariciul răsăritean (syn Erinaceus concolor),  Felis silvestris (Pisica salbatică) Glis glis (Pârșul mare),  Lepus europaeus (Iepure de câmp, Iepurele european),  Martes martes (Jderul de copac , de pădure, comun),  Meles meles (Bursuc, Viezure),  Microtus arvalis (Șoarecele de câmp),  Microtus subterraneus (Șoarecele cu bot scurt),  Mus musculus (Șoarece comun),  Mus spicilegus Șoarecele (de stepă),  Muscardinus avellanarius (Pârș de alun),  Mustela erminea (Hermelina, Helge, Hermina),  Mustela nivalis (Nevăstuica),  Mustela putorius (Dihorul de casă),  Myodes glareolus (Soarecele roșcat, șoarecel scurmător de pădure syn Clethrionomys glareolus),  Ondatra zibethicus (Bizamul),  Oryctolagus cuniculus (Iepurele de vizuină),  Rattus norvegicus (Șobolan cenușiu, comun),  Sciurus vulgaris (Veverița roșcată),  Sorex araneus (Chițcan comun),  Spalax leucodon (Orbete mic syn Spalax leucodon, syn Nannospalax leucodon),  Sus scrofa (Mistreț),  Talpa europaea (Cârtița),  Vulpes vulpes (Vulpe)

Lilieci: liliacul comun ''Myotis myotis'', liliacul de apă ''Myotis daubentonii'', liliacul mare cu potcoavă ''Rhinolophus ferrumequinum'', liliacul mic cu potcoavă ''Rhinolophus hipposideros'', liliacul cu urechi late ''Barbastella barbastellus'', liliac cu urechi de șoarece ''Myotis blythii''

Mai multe detalii - aici.

Vulnerabilitate modificare

Vulnerabilitatea RNCS se datorează factorilor umani, o prezentare detaliată, cu cauze, măsuri și responsabilități fiind prezentată în capitolul 10 din Planul de Management al ANPLS.

Presiunea antropică asupra RNCS, după 1989 are peste 10 cauze din care dominant este interesul imobiliar, pe când între 1930-198x, cam singurul factor era turismul de weekend practicat de populație, în sezonul dintre aprilie - septembrie, iar acela era derulat relativ sustenabil.

Vulnerabilități sunt:

  • la nivel abiotic (în special calitatea apei lacului, care începe să își accelereze eutrofizarea)
  • la nivel de habitate (fragmentări, modificări ale malurilor, tăieri masive de pădure, în special a arborilor seculari cu dispariția scorburilor, introducere de noi specii - alohtone etc.)
  • la nivel de specii (stres, distrugere locuri pentru înmulțire etc.). Specii precum vidra ''Lutra lutra'', pisică sălbatică ''Felis sylvestris'' și alte câteva - se află în stadiul ultimelor perechi
  • în lanțurile trofice (prin dezechilibre și discontinuități precum stropirile ilegale anti-insecte cu chimicale cu spectru larg, afectând de la polenizare până la hrana necesară multor categorii aflate în dependențe precum pești, amfibieni, păsări, micile mamifere etc.)
  • prin blocarea căilor locale de migrație a faunei în întreaga zonă umedă, de la situl N2000 Scroviștea, prin Zona Snagov (cu cele trei arii naturale protejate) - până la situl N2000 Căldărușani-Dridu.
  • practicarea sporturilor extreme (ski nautic, ski-jet, concursuri ale șalupelor puternice, ATV-uri)
  • braconajul, populări ilegale cu puiet al unor specii alohtone, cu potențial invaziv precum crapii chinezești
  • zgomot de la spectacole ilegale cu focuri de artificii și petarde, petreceri zgomotoase etc.
  • desi există un cadrul legal suficient pentru identificarea și stoparea majorității surselor și făptuitorilor, însăși autoritățile au devenit o sursă a problemelor

Căi de acces modificare

  • Drumul național DN1 pe ruta: București - Ploiești și Autostrada A3 (România).
  • Cel mai ieftin și predictibil acces este cu autobuzului (R)447 al STB (din București).
  • cale ferată - neutilizată în prezent (construită în 1952 și utilizată până în 1996 pentru turism și chiar navetiști)
  • lacul poate fi explorat cu caiace și ambarcațiuni (pot fi închiriate și local)

Monumente și atracții turistice modificare

 
2021 - Snagov - Lac - Rezervația + Aria Naturală Protejată - ANPLS + RNCS Pădure mal stâng
 
1933 - Broșura evenimentului - Ziua Apelor din 25.06.1933 - Ziua Lacului Snagov / Ziua Ariilor Protejate de la Snagov

În zona Snagov se află o mulțime de obiective și atracții de interes istoric, cultural, religios și turistic; astfel:

Vezi și modificare

1904 - Panțuru ... Despre planta acvatică Vallisneria spiralis (relevant ca prim document cu valoare / citare științifică, despre specii - Snagov)

1933.06.25 - Ziua Apei (= inaugurarea oficială în 25.06.1993 a infrastructurii de turism construită la Snagov datorită primarului Bucureștiului Dem I. Dobrescu cu participarea a foarte multe personalități și autorități (fiind de fapt momentul de referință pentru alte 2-5 ulterioare dezvoltări relevante national). Din 2015, data de 25 iunie este sărbătorită ca Ziua Lacului Snagov și Ziua Ariei Naturale de la Snagov.

1952.06.02 - Decizia de înființare a ariei naturale protejate prin declarare ca Monument al Naturii (parte de plajă și pădure riverană) - deci de înființare a RNCS prin HCM 894 - formulat ca Monument al naturii

1955 - Prima menționare [17] ca rezervație naturală:

2000.03.06 - Apariția L5/2000 (administrare teritoriala) din a carui anexe este omisă RNCS (așa cum recunoaște în 07.01.2020 Ministerul Mediuliu) dar apar 2 mici și noi ANP "Lacul Snagov" (100 ha) si "Pădurea Snagov" (10 ha) - pentru care autoritatile nu au putut face dovada existentei documentelor specifice (studii stiintifice, fundamentari ale limitelor, constituire grup de lucru si documente aferente - deci de respectare a prevederilor legale in vigoare)

2005 Primăria Snagov elaborează PUG Snagov (aprobat prin HCL?) prin care omite total existența RNCS (147,7ha) și majoritatea covârșitoate a implicațiilor (restrictii, limitari, conservare etc.) legate (măcar) de apariția celor două și noi mici arii naturale protejate "Lacul Snagov" (1ooha) și "Pădurea Snagov" (10ha). La expirarea termenului de 5 ani (și de fapt până în 2021) nu mai îndrăznește (public) să discute / dezbată alt PUG (date fiind si ilegalitățile create în urma unor avize și alte demersuri imobliare și de distrugeri de patrimoniu natural protejat - devenite posibile prin PUG din 2005)

2010.06.10 - Custodele ANPLS depune propunerea de Plan de Management si Regulament ANPLS, fata de care autoritatile nu dau nicio reactie explicita dar nici nu vor sa confirme (in scris) aplicabilitatea (utilizarea) - macar conform demersului de "acord tacit"

2011 Încep tăierile de stejari seculari (și) din pădurile riverane lacului Snagov (și deci și din RNCS), facilitate de noul Amenajament silvic realizat prin 2010. Peste 3000 de stejari cu vârste de peste 300 de ani vor fi tăiați (și câțiva arbori remarcabili - chiar și de circa 6xx ani).

2011 Fundatia Snagov începe depunerea de Memorii științifice la autoritățile abilitate (inclusiv Ministerul Mediului - Direcția Biodiversitate) pentru protejatea habitatului de interes comunitar (și prioritar) cu Cladium mariscus. În cel puțin alte 5 demersuri oficiale, Custodele ANPLS (Fundația Snagov) sesizează autoritățile abilitate și solicită realizarea demersurile necesare pentru protejarea habitatului în cauză. Corelat cu diferite încercări de dragare - destufizare - distrugere (realizate totuși ilegal în proporție de circa 65% prin 2017-2018) 2011 Memoriu Stiintific pentru (solicitarea) extinderii ANPLS + protejarea habitatului 7210 (de interes comunitar) - adresat Ministerului Mediului+ 

2012 Custodele ANPLS (100 ha) începe demersul de fundamentare și înregistrare a ANPLS ca sit Natura 2000. Demers care se dorea făcut (în paralel) atat pentru ANPPS (10 ha) cât si pentru habitatul 7210 cu ''Cladium mariscus''. Însă APM Ilfov (superior in ierarhia administrativă) stopează demersul și justifică că vor derula dânșii procedura pentru Sit N2000 (ceea ce nu mai făcut ulterior - niciodată)

2012.08.14 Se constituie Grup de Lucru cu toate autoritățile cu responsabilități. Nu au participat și ulterior (în repetate rânduri - deși au mai participat ocazional la diferite alte evenimente asociate), chiar și în scris au afirmat că nu își asumă implicațiile (=obligațiile) despre care nu au știut (..) și mai ales că nimeni - niciodată nu i-a informat (invitat / consultat) despre discuții - întâlniri și mai ales modificări legate de administrare (..) în zona Snagov. Și că (în final) ei fac doar ce (și dacă) li se solicită explicit de către conducerea directă (..)

2013.02.11 Aviz de Mediu RNLS extindere cu 500m fata de limitele ANPLS (deci cu includere - unificare a ANPLS cu ANPPS și recuperarea a aproape 50% din RNCS) - procedura derulată și finalizată de APM Ilfov. Mai trebuia doar completat dosarul și apoi publicat și în MO). Dar  Ministerul Mediului a dat în judecată (administrativă) APM Ilfov (nu se știe cum și de ce) și a anulat acest aviz și (deci) a stopat întreg demersul (în beneficiul tunarilor imobiliari, demers coerent cu PUG Snagov 2005 care conține multiple ilegalități, avize de construcție date, schimburi ilegale de pădure în RNCS, deja date ca garanții la bănci cu valori de peste 42 mil Euro (vezi scandal BRD) etc. 2013 APM Ilfov finalizează Avizul (deci și cu finalizarea dezbaterii publice) - ultimul document administrativ necesar pentru extinderea ANPLS cu 500m și deci implica și unificarea ANPLS cu ANPPS dar și recuperarea până la circa 460 de ha din totalul celor 1147,7ha al RNCS. Dar demersul nu se poate termina căci Ministerul Mediului sistează finalizarea și dă în judecată administrativă APM Ilfov și (cumva) anulează avizul în cauză. Și astfel întreg demersul realizat - este oprit

2014 Fundatia Snagov (cu membrii și partenerii săi) depun pentru prima dată o Petiție cu 3100 de semnaturi (adunate pe formulare semnate, scanate, listate) la un set de 7 autorități. În lipsă de reacții și răspunsuri concrete, se va mai repeda demersul de depunere a petiției încă de două ori (și în 2015) și chiar la un set de până la 11 autorități

2014.11.14 - Asumarea setului de 10 studii științifice despre biodiversitatea de la Snagov, de către Ministerul Mediului. Ulterior nu va utiliza informațiile, propunerile, cererile, măsurile (chiar imperative) prezentate în studii. Astfel că (doar un exemplu), Romsilva (din subordine) va continua să susțină că nu știe (nu i se comunică de ierarhie) că ar exista specii protejate în Zona Snagov (și deci și pădurile) de la Snagov și nu va înființa nici măcar PVRC-uri ("Păduri cu valoare ridicată de conservare") - asa cum avea obligații explicite (prin alte cadre legale în vigoare). Mai mult chiar - se multiplică schimburile de pădure prin care deținători de pădure din alte păduri ale României, obțin parcele în aceste păduri (și riverane lacului) și chiar și din RNCS (fructificând exact ambiguitatea creată - tot de autorități - conform căreia dacă nu este inclusă RNCS în L5/2000, unii s-ar putea scuza și că au presupus că "poate s-a desființat" și deci la Snagov (in fosta RNCS) este pădure a statului obișnuită și astfel ar putea fi legal

2015.07.23 Obținerea oficială a copiei documentelor de înființare prin HCM 894/1952 a a Rezervației Naturale Complexe Snagov

2015 Depunerea la Ministerul Mediului (Biodiversitate) a primei versiuni de documentație pentru extinderea RNCS (în baza prezentării a 277 specii protejate, rare și amenințate). Fundamentate prin cele 10 studii științifice (care prezentau 177 specii protejate, rare și amenințate - găsite la o distanță de până la 500m de limitele ANPLS - deci incluse toate în RNCS) - recepționate de MM în 14.11.2014 dar și a unui set de completări (cu studii științifice mai vechi găsite între timp) cât și identificări de noi specii făcute de Custodele ANPLS (și semnate - validate pe teren de cercetători, deci relevante și științific).

2015.11.24 Comunicat de presă „Cum s-a redus Rezervația Naturală Snagov?” + Anexe

2015 (din) Planul de Management al ANPLS (de fapt - valabil și pt. ANPPS si RNCS) Cap 10 - Factori antropici, presiuni, amenințări 

2015 Formular N2000 - necesar si relevant procedurilor specifice

2016.05.18 - Apariția în MO 318bis a Planului de Management și a Regulamentului ANPLS (imediat extrapolabil și pentru RNCS)

2016.11.03 - Evenimentul științific "Biodiversitatea Zonei Snagov" organizat și derulat la Antipa: filme in Youtube a evenimentului

2016.11.10 - Re-depunerea la Ministrul Mediului (Biodiversitate) a celei de-a 2-a versiuni de documentație pentru extinderea RNCS (cu 311 specii protejate, rare și amenințate), noi completări și în baza celor 11 prezentări publice, relevante și științific făcute de specialiști (de la evenimentul din 03.11.2016)

2017 - Custodele ANPLS (Fundatia Snagov) este re-verificat amănunțit (4 comisari de la GNM), ca și în 2016. Până la urmă nu rezultă a se confirma nimic relevant nici din cele peste 15 plângeri penale depuse de "nemultumiții" de la Snagov (ex: distrugeri ale malurilor lacului, ski nautic, cei cu distrugeri pt. care se făcuseră peste 40 de sesizări penale de catre Custode). La sfârșit de an, Custodele ANPLS primeste nota de evaluare de 9,36 (din maxim 10). Dar statul român tot nu începe nimic - legat de infracțiunile clare, sesizate la Snagov

2018.08.10 - statul român elimină toate ONG-urile (circa 160) din calitatea de custozi (și deci și la Snagov pe Fundatia Snagov), ANANP-ul preluând toate cele circa 600 de custodii delegate la nivel național (și urmând să gestioneze toate cele circa 1200 de ANP existente la nivel național). Cel puțin până în 2021, nu s-a putut afla dacă a și ajuns (cel puțin la Snagov) și nici nu a prezentat ceva rapoarte de activitate atât pentru ANPLS ori la nivel de ANANP (precizând public ocazional că nu ar fi primit bugetul și deci resursele necesare pe care a contat initial). Totuți, a fost partener în majoritatea proiectelor cu finanțare UE (de miliarde de UE) prin care s-au făcut studii (deci nicio finanțare pentru vreo masură concretă din cele angajate concret prin publicarea și în Monitorul Oficial a Planurilor de Management pentru cel puțin circa 230 de ANP)

2019.04.19 - ProTv în cadrul emisiunii "Inspectorul Pro" Inspectorul PRO: Pădure vândută pe bucăți (Ramona Țintea) - prezintă un sub-set din problemele și ilegalitățile existente și legate de RNCS

2019 Fundatia Snagov continuă monitorizările de biodiversitate, informare - conștientizare (și o parte din distrugeri - factori antropici ex: focurile de artificii și petarde). Depune și o serie de adrese (dar autoritățile nu mai răspund și/sau reiau obiceiurile negative specifice - menționate de întreaga societate civilă)

2020.01.07 - Ministerul Mediului recunoaste oficial existenta legala a RNCS prin adresa 22595/IOS/, dar si ca este (implicit) inclusa (ca Rezervatie) in toate angajamentele internationale oficiale ale Romaniei (semnate in special in anii 199x). Iar prin corespondenta scrisa ulterioara - si ca nu intelege (si a cerus clarificari scrise) despre modul in care a fost posibila omisiunea RNCS din anexele L5/2000

2020.02.06 - Conferință de Presă 06.02.2020: Rezevația Naturală Complexă Snagov 1952 (1147,7ha) omisă de autorități, implicații, cum rezolvăm? ...

2020.03.2x - Organizarea dezbaterii publice (organizată de Ministerul Mediului) - ca remediu și soluție pentru ca RNCS să fie (și) inclusă în L5/2000. Totuși ulterior nu se mai regăsește nimic pe nicăieri din acest demers început (nu ajunge în parlament) 2020.03.21 ROMÂNIA, TE IUBESC!, în emisiunea "JUDEȚE LA STĂPÂN (ILFOV)" prezintă și situația de la Snagov (relevanță: au refăcut și ei verificările de legalitate legate de RNCS)

2020.08.2x - Finalizare dezbatere publică (versiune online - cu doar 3 funcționari publici) prin care au terminat demersul inițiat anterior (în vederea trimiterii în parlament a setului de documente necesare, conform procedurilor existente)

2020 Fundatia Snagov continuă monitorizările de biodiversitate, informare - conștientizare (și o parte din distrugeri - factori antropici ex: focurile de artificii și petarde). Depune și o serie de adrese (dar autoritățile nu mai răspund și/sau reiau obiceiurile negative specifice - menționate de întreaga societate civilă)

2021 Fundatia Snagov acordă asistenăț și detalii unor (euro) parlamentari și grupuri de voluntari (cu diferite obiective / agende) - (in)direct legate de conservarea pădurii - biodiversității - legalitate - transparență legislativă. Cel mai relevant este demersul făcut de Vlad Gheorge Interpelări Autorități: defrișări în Rezervația Pădurea Snagov. Din analiza schimbului de adrese cu autoritățile (solicitări - răspunsuri) se reconfirmă o mulțime de (+repetate) probleme generate (menținute) de autorități care (ele) au creat și apoi multiplicat oportunitățile de distrugere și corupție (distrugeri) de la Snagov (legate de biodiversitate și asociate) AR-CMN / ANANP / ANPM / Romsilva - DS Ilfov + Anexa 4 / Institutul Dracea - Amenajamente Silvice / MM - Tansozs Barna

2021 Fundatia Snagov continuă monitorizările de biodiversitate, informare - conștientizare (și o parte din distrugeri - factori antropici ex: focurile de artificii și petarde). Depune și o serie de adrese (dar autoritățile nu mai răspund și/sau reiau obiceiurile negative specifice - menționate de întreaga societate civilă)

Legături externe modificare

  • Prezentarea completă din site-ul Fundația Snagov > a RNCS - Rezervația Naturală Complexă Snagov (cu sub-pagini cu detaliile legale, științifice, istoria și situația curentă)


Reportaje

Imagini

Note modificare

  1. ^ Actul de înființare al Monumentului naturii
  2. ^ Avizul favorabil Nr. 3899/27.10.2015 al AR-CMN pentru extinderea ariei protejate de la 1147,7ha al RNCS la 2080,2ha s-a fundamentat pe documentația complexă care are în anexe copii și mențiunile studiilor
  3. ^ Răspunsul Ministerului Mediului nr. 22595/IOS din 07.01.2020
  4. ^ Buletinul Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, Ocrotirea Naturii, Nr.1, 1955, pag. 146/164, Editura Academiei Republicii Populare Române
  5. ^ Plan Management ANPLS Snagov
  6. ^ Regulament ANPLS
  7. ^ Monitorul Oficial nr. 318 bis din 18.05.2016
  8. ^ Purcelean 1955, p146
  9. ^ I. Panțuru - Vallisneria spiralis
  10. ^ Ministerul Mediului prin adresa din 07.01.2020
  11. ^ Avizul favorabil nr.29=6916/AJ/14.10.2013 al Ministerului Mediului - la receptionarea setului de 10 studii stiintifice elaborate prin POS-MEDIU
  12. ^ Ion Hartopan - primul custode al RNCS, pădurar local
  13. ^ Planul de Management și Regulamentul Ariei Naturale Protejate Lacul Snagov, publicat în Monitorul Oficial 318bis din 18.05.2016
  14. ^ vezi Lista speciilor protejate, rare și amenințate
  15. ^ Scroviștea
  16. ^ "L'avifaune de la zone du complexe forestier et lacustre de Snagov (Roumanie)". Aurel Papadopol. Travaux du Muséum National d’Histoire Naturelle “Grigore Antipa” (The Journal of “Grigore Antipa” National Museum of Natural History). Vol XXII, p495-522
  17. ^ Șt., Purcelean (10.07.1955). „Rezervația naturală Snagov”. Ocrotirea Naturii. Academia Republicii Populare Române. 1955 (Buletinul Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii): 146.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)