Utilizator:Cristea Diana/teste

Theochar Alexi (n. 16 oct. 1843 Brașov - d. 9/22 oct. 1907), scriitor, traducător, lexicograf și editor.

Viața și cariera

Theochar Alexi s-a născut în anul 1843 în orașul Brașov. Se căsătorește cu Maria, numele acesteia înainte de căsătorie fiind Dimitriu (n. 28 aug. 1850 - d. 13 dec. 1927).

După absolvirea studiilor comerciale, Alexi Theochar începe să lucreze la tipografia Johann Weiss din București, pe care, mai târziu, o conduce până în anul 1868. A fost secretar la „Erste siebenburgiscge Bank zu Kronstadt” iar între 1 august și 1 noiembrie 1882 devine directorul filialei din Brașov a Băncii Albina, înființată în 5 noiembrie 1878. Acesta nu s-a remarcat în mod deosebit în dezvoltarea activității băncii, care în primii doi ani înregistrează pierderi.

În anul 1866 se afirmă ca lexicograf prin publicarea unui sumar dicţionar german - român (Dicţionarul portativ german-român), care cuprindea aproximatic 14 mii de cuvinte.

Din 1882 devine proprietar de tipografie şi editură (prima tipografie românească din Brașov), precum şi proprietar şi redactor al publicaţiilor Magazin, Noua Bibliotecă Română. Arte. Jurnal beletristic literar (Brașov, 1882-1883) şi Poşta română. Foaie pentru poporul român (1888-1889). În tipografia sa (Tipografia Alexi) publică, printre altele, în anul 1882, un supliment literar al revistei Noua Bibliotecă Română intitulat Tomul liric, cu scopul promovării creațiilor tinerelor talente ce pătrundeau cu greu în presa vremii.

Activitatea sa pe plan literar se remarcă prin publicarea de poezii, povestiri, nuvele, amintiri de călătorie, romane, drame, comedii şi vodeviluri. În 1868 Alexi debutează ca poet prin publicarea de versuri în limba germană, cuprinse în volumul Karpathen-Röschen, tipărit la București. Printre antoligiile de versuri alcătuite de Alexi Theocar se numără și lucrarea Parnasul Român, apărută în 1892 care a fost înaintată Acedemiei Române în vederea obținerii unui premiu însă aceasta este respinsă în urma raportului negativ al lui Iacob Negruzzi.

Theochar Alexi era un poligraf specializat în colportaj, compilaţii şi pastişă. A prelucrat în limba germană romanul lui Nicolae Filimon, Ciocoii vechi şi noi (1868), pe care l-a publicat însă neprecizarea autorului romanului îi aduce lui Alexi Theochar acuzații de plagiat. În 1882 el traduce această prelucrare a romanului în limba română, schimbând parţial detalii precum numele personajelor din roman, publicând-o ca lucrare personală sub titlul de Ciocoii, în revista Noua Bibliotecă Română.

Contemporan cu Friedrich Krasser (...completare)

Alexi Theochar a avut o contribuiție importantă la consolidarea relațiilor literare și culturale între diferitele naționalități din Transilvania din acea vreme; cu toate acestea, datele biografice despre scriitor nu sunt numeroase, motiv pentru care detalii despre moartea și creațiile sale târzii rămân subiecte controversate. Pe piatra de mormânt a lui Alexi Theochar apare ca dată a decesului anul 1907 însă Fr. Kilyen susținea că numele scriitorului nu se regăsește în matricula morţilor din anul 1907, ceea ce conuce la presupunerea că Alexi a decedat în afara Brașovului; acest fapt este contrazis de necrologul publicat in Gazeta de Transilvania.

Opera

• Deutsch-Rumänisches Wörterbuch für Schule und Umgang (Dicţionar româno-german pentru şcolă şi conversaţiune) 1894
• Karpathen - Röschen, București, 1868
• Im Halb-Orient. Historische Novelle, Brașov, 1869
• Deutsch-rumänisches Taschen-Wörterbuch mit Leseregeln für die moderne rumänische Orthographie ( Dicţionarul portativ german - român) București 1866
• Sistemul metric, legea şi aplicarea sa în Ungaria, Brașov, Tipografia Ioanne Gött, 1874
• An den verkappten Kritiker der Blüthenlese deutscher Lyrik aus Siebenbürgen, Brașov, 1877
• Blüthenlese deutscher Lyrik aus Siebenbürgen, Kronstadt, 1877, (cuprinde poezii de autori germani, români - D. Bolintineanu, V. Alecsandri - şi maghiari, traduse în limba germană de autor)
• Schitul Ialomiţa, în Albina Carpaţilor, Sibiu, I, 1877, p. 12-15
• Ai carte, ai parte, Sibiu, Editura autorului, 1878
• Viaţa lui Onufriu, în Albina Carpaţilor, II, 1878, p. 26-38
• Ciarda Albă, București, 1879
• Rumänische Kunst-Dichtungen, Brașov, 1880
• Moartea lui Mihai Viteazul (sub pseudonim), Brașov, 1881
• Tomul liric din Noua Bibliotecă Română. Cursul 1882-1883, Brașov, 1882
• Despre închipuiri, în Noua Bibliotecă Română (NBR), 1882
• Noţiuni de estetică, în Noua Bibliotecă Română, I, 1882, p. 2
• Sinaia, în Noua Bibliotecă Română, I, 1882, p. 7
• Tuşnad, în Noua Bibliotecă Română, I, 1882, p. 8
• Amor în veacul crîncen, în Noua Bibliotecă Română, II, 1883, p. 1-8
• Cum şi-a plătit Dinu boii, în Noua Bibliotecă Română, II, 1883, p. 3
• Nevasta cu ficatul alb, în Noua Bibliotecă Română, II, 1883, p. 9
• Babeta, Brașov, Tipografia Alexi, 1888
• Domnul de Ghiavahazi Măria-sa, Brașov, Tipografia Alexi, 1888
• Junii, Brașov, Tipografia Alexi, 1889
• Die Tannen - Reiter (Junii), Kronstadt, 1889
• Cu voia Dumisale, Brașov, 1892
• Parnasul Român (culegere de versuri, în care sunt incluşi majoritatea poeţilor vremii), Brașov, Tipografia Alexi, 1892
• Unul scapă, altul piere, Brașov, 1892
• O amintire, în Convorbiri Literare, XXV, 1892, p. 11-12
• Casierul, Brașov, Editura Ciurcu, 1897
• Decât învăţătură pe jumătate, mai bine nimic, Brașov, 1897,
• Noaptea de St. George, Brașov, Editura Ciurcu, 1897
• Lăcustele, Brașov, Editura Ciurcu, 1897
• Plevna, Brașov, Tip. Alexi, 1902
• Apă rece, Brassó, Editura Ciurcu, 1903
• Bicicleta la mahala, Brassó, Editura Ciurcu, 1903
• împleteşte-despleteşte, Brașov, Editura Ciurcu, 1903
• Otilia sa, Brassó, Editura Ciurcu, 1903
• Pur şi simplu, Brassó, Editura Librăriei Ciurcu, 1903
• Tot găina cîntă, Brassó, Editura Ciurcu, 1903
• Viţelul de aur, Brassó, Editura Librăriei Ciurcu, 1903
• Ah, sermana vreme vechie, Brassó, Editura Ciurcu, 1904
• Cartea veteranului Stan Pârjol, Brassó, 1906
• în preajma expoziţii. Amintiri reîmprospătate. Domnul Tudor, Cuza Vodă, Brașov, Ciurcu, 1906
• [Poezii], în Poeţii şi prozatorii Ardealului până la Unire (1800-1918), București, 1936

Note

[Necrolog], în Gazeta de Transilvania, nr. 223, 10 (23), oct. 1907, p. 2; 11 (24) oct. 1907, p. 4 [este consemnata ca dată a morţii 22 oct. 1907, fiind îngropat două zile mai târziu]

Bibliografie

• Dicționarul contimporanilor din România, București, 1898, p. 9
• Diaconovici, Enciclopedia, volumul I, p. 105
• Bogdan Duică, Revista literară, în Gazeta de Transilvania, , 1888, p. 68, 86
• Ciorănescu Al., Teatrul românesc în versuri și izvoarele lui, București, 1943, p. 105-106
• Cuza, C., Despre opera unui autor dramatic uitat – Theochar Alexi, în Luceafărul de ziuă, nr. 3, 1956, p. 143-149
• Balacciu, J., Chiriacescu, Rodica, Dicționar de lingviști și filologi români, București, Editura Albatros, 1978, p. 56
• Constanța Cristescu, Ciprian Porumbescu necunoscut, vol.3, Editura Lidana, Suceava, 2013
• Șindrilaru, Florin, O antologie pătimașă: Parnasul român de Theochar Alexi, în Astra, an 2, nr. 10, septembrie 2007, p. 10.
• Nazare, Daniel, Publicații periodice românești brașovene (1837-1990), Brașov, 1998, p. 23, 26
• Băjenaru, Grigore, Un plagiat ardelenesc după romanul "Ciocoii vechi și noi" al lui Nicolae Filimon, București, 1932
• Mărcuș, Ștefan, Thalia română. Contribuții la istoricul teatrului românesc din Ardeal, Banat și părțile ungurene, Timișoara, 1945, p. 124-126, 229-236

Legături externe

• http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Banca_Albina_din_Sibiu