RFA One este un vehicul de lansare spațială aflat în stadiu de dezvoltare de către compania bavareză Rocket Factory Augsburg (RFA).[1] Vehiculul se dorește a fi folosit pentru plasarea de mini și micro-sateliți în orbita terestră joasă, cât și pentru lansarea de sateliți cu orbită de sincron solară. Prima lansare a fost anunțată pentru 2022.[2]

Structura Vehiculului și Parametrii

modificare

Vehiculul este planificat a fi o rachetă cu două etape care poate purta până la 200 kg de sarcină utilă până în orbite de sincron solare la distanță de 700 km de Pământ.[3] Prima etapă rachetei va fi propulsată de nouă motoare, fiecare dintre acestea fiind capabile de 500 000 HP (367 750 kW) și generând o forță de tracțiune de 100 kN.[4] Ca și sursă pentru combustie se va folosi o combinație de hidrocarburi și oxigen lichid.[5] Componentele principale ale motorului vor fi produse de Rocket Factory Augsburg folosind Manufacturarea Aditiva (Printare 3D).[6] Aceasta include camera de combustie, carcasa turbopompei si injectoarele.[7] Se estimează că vehiculul va avea 30m înălțime.[8]

Realizări

modificare

Turbopompa a fost dezvoltată in-house de către Rocket Factory Augsburg.[9] Rezervoarele treptei superioare au fost fabricate și testate cu succes.[10] Motorul funcționează cu combustie în trepte, în general considerată extrem eficientă. Acest mod de realizare al motorului este o premieră în Europa.[11]

Istoria Companiei

modificare

Rocket Factory Augsburg a fost înființată în anul 2018 și are sediul in Augsburg.[12] Este un spin-off al companiei MT Aerospace, parte a concernului OHB SE.[13] Principalul investitor este compania Apollo Capital Partners GmbH, această companie fiind ea însăși deținută de OHB si MT Aerospace.[14] Compania a fost selectată pentru a doua etapă a competiției pentru dezvoltarea de micro vehicule de lansare, inițiată de către Centrul Aerospațial German (DLR - Deutsches Zentrum für Luft- und Raumfahrt).[15] În iulie 2020, Rocket Factory Augsburg avea circa 70 angajați.[16]

Lansări Planificate

modificare

Primul zbor comercial petru RFA One a fost anunțat pentru 2020.[17] Compania este încă în căutarea unui centru de lansare adecvat. Regiuni din Marea Nordului[18] cât și din Insulele Azore[19] in Portugalia sunt candidate foarte probabile.

Pentru operarea zborului, RFA a intrat în parteneriat cu Exolaunch.[20] Exolaunch colaborează cu companiile rusești Glavkosmos și Asociația pentru Cercetare și Producție Lavochkin,[21] și a devenit primul client al companiei Momentus (înființată de Michael Kokorich, un expatriat rus).[22]

Referințe

modificare
  1. ^ Janssen, Tim (iunie 2020), „Trägerraketen aus Augsburg”, Raumfahrt Concret, 112: 22–25 
  2. ^ „Wie das Bremer Raumfahrtunternehmen OHB ganz Europa eroberte”. Accesat în . 
  3. ^ „Meet RFA's Micro Launcher for small satellites – Rocket Factory Augsburg”. Accesat în . 
  4. ^ „Rennen um das Weltall: Neuer Trend in der Raumfahrt: Die Billigrakete vom Fließband”. Accesat în . 
  5. ^ „Die Senkrechtstarter aus Augsburg”. Accesat în . 
  6. ^ „Rennen um das Weltall: Neuer Trend in der Raumfahrt: Die Billigrakete vom Fließband”. Accesat în . 
  7. ^ „3 Startups aus Deutschland wollen das Weltall erobern – mit ähnlichen Methoden wie Elon Musks SpaceX”. Accesat în . 
  8. ^ „Die Senkrechtstarter aus Augsburg”. Accesat în . 
  9. ^ „Rocket Factory Augsburg”. Accesat în . 
  10. ^ „RFA – Rocket Factory hat etwas auf LinkedIn gepostet”. Accesat în . 
  11. ^ „The first of a new era”. Accesat în . 
  12. ^ „Handelsregisterauszug von Rocket-Factory-Augsburg-GmbH aus Augsburg (HRB 32731)”. Accesat în . 
  13. ^ „Die Senkrechtstarter aus Augsburg”. Accesat în . 
  14. ^ „Portfolio – Apollo Capital Partners”. Accesat în . 
  15. ^ „Drei Raketen-Start-ups starten in die 2. Runde des deutschen Wettbewerbs für Mikrolauncher”. Accesat în . 
  16. ^ „griephan Kiosk”. Accesat în . 
  17. ^ „Wie das Bremer Raumfahrtunternehmen OHB ganz Europa eroberte – buten un binnen”. Accesat în . 
  18. ^ „Deutscher Weltraumbahnhof: Pläne für Raketenstarts in der Nordsee”. Accesat în . 
  19. ^ „Die Senkrechtstarter aus Augsburg”. Accesat în . 
  20. ^ „EXOLAUNCH”. Accesat în . 
  21. ^ „Новости. Интервью с Дмитрием Богдановым, Генеральным директором ECM Space Technologies GmbH, партнером по реализации запусков малых КА”. Accesat în . 
  22. ^ „Momentus signs in-space transportation pact”. Accesat în .