Utilizator:Macreanu Iulian/Părerea mea

Păreri extrem de personale

Despre calitate modificare

Eu cred că Wikipedia trebuie să-și propună să devină o Enciclopedie. Și cred că toți care își propun să scrie aici au obligația morală de a acționa în acest sens.

Există două tipuri mari de lucrări de acest gen („de toate pentru toți”, vorbind mai puțin academic.):

  • Enciclopedia
  • Almanahul (cu varianta „Almanahe”, introdusă de curând în circulație de unul dintre marii gânditori contemporani)

Ceea ce face diferența fundamentală dintre ele este calitatea. Calitatea principală a unei Enciclopedii este încrederea pe care o inspiră. Calitatea principală a unui almanah este popularizarea unor subiecte în rândul publicului larg.

Din nefericire, încă sunt părți ale Wikipedia care arată mai degrabă a almanah și contributori care scriu despre lucruri serioase ca și cum ar scrie într-un almanah.

Cred că e momentul ca responsabilii proiectului să decidă ce se dorește să fie Wikipedia. Eu votez ca ea să devină Enciclopedie.

Consider că actuala procedură privind articolele de calitate e preistorică și are nevoie de o restructurare din temelii. Câteva reguli simple, de bun simț și ușor de aplicat, ar produce un salt major în această direcție, ajutând la separarea apelor:

  • propunerea de promovare a unui articol să se facă nu printr-o frază de genul „Eu nu l-am citit dar mi se pare bun, vedeți și voi dacă e bun și hai să-l facem articol de calitate”, ci prin prezentarea unui minim de date necesare înțelegeririi de către ceilalți utilizatori mai puțin familiarizați cu subiectul a necesității și utilității ca respectivul articol să capete acel statut
  • propunerea unui articol pentru a deveni articol de calitate să implice o minimă responsabilitate din partea celui care o face. Nimeni nu e perfect, dar dacă propui articole care sunt pline de probleme și controverse, la ani lumină de a fi considerate articole normale, nu bune sau de calitate, ceva nu este în regulă.
  • articolele de calitate nu trebuie să fie „orfane”, în sensul ca autorii lor să se implice activ pe timpul procesului de evaluare, explicându-le pe larg, pentru că ei sunt, de regulă cei mai buni specialiști pe care comunitatea îi are pe acel domeniu.
  • menținerea acelorași standarde de calitate din celelalte Wikipedii, în sensul că nu poate fi propus să devină articol de calitate un articol preluat și tradus dintr-o altă Wikipedie, dacă nu are acest statut și în enciclopedia de origine. Singura excepție este cazul în care articolul original a fost substanțial îmbunătățit după preluarea în limba română
  • neacordarea automată a statutului de articol de calitate la toate articolele care îndeplinesc criteriile tehnice de scriere, dar se referă la subiecte marginale ale proiectului. Când ai 158 de articole de calitate și promovezi ca articole de calitate, cu precădere, cântăreți, fotbaliști sau starlete de mâna a doua, limbi moarte de care nimeni nu întreabă, propunând în schimb cu mare ușurință retragerea statutului pentru un articol cum este Heraldica României, atunci înseamnă că ne îndreptăm mai degrabă în direcția Almanahelor decât a Enciclopediilor. Eu vreau ca Wikipedia să fie enciclopedie.
  • folosirea cu discernământ a traducerilor. Consider că se pot traduce articole științifice cu caracter universal (cum ar fi elementele chimice, formule matematice, etc.), specifice culturilor și civilizațiilor mai îndepărtate, dar nu are nici un sens să traducem articole referitoare la Bulgaria și Croația, despre care există suficiente surse românești disponibile. Astfel am contribui la prezentarea subiectului din mai multe puncte de vedere (care e scopul ultim al unei enciclopedii) decât să găsim aceleași informații din limba engleză traduse în toate limbile pământului. În plus, după cum a demonstrat articolul Bulgaria, există riscul de a prelua tot felul de informații eronate, având în vedere dificultatea sporită a verificării surselor.
  • traducerile să obțină statutul de „traducere de calitate”, nu de „articol de calitate, pentru a încuraja scrierea de articole originale, care să reprezinte contribuția românească la acest proiect universal.
  • stabilirea unor standarde de calitate obiective și cuantificabile, care să ajute la o evaluare cât mai aproape de realitate a articolelor
  • implicarea activă a a comunității. Dacă aceste articole sunt cartea noastră de vizită, trebuie să fim conștienți că fiecare putem face, chiar și ceva chiar și un lucru ce poate părea mărunt (o wikizare, o corectură gramaticală, o îmbunătătțire de traducere, etc.) pentru ca ele să devină mai bune.

Despre traduceri ca propuneri de articole de calitate modificare

Nu sunt împotriva folosirii traducerilor de articole din alte Wikipedii.

Pledez doar pentru folosirea cu discernământ și măsură a aceastei proceduri.

Pledez pentru ca traducerile să fie făcute din limba străină respectivă în limba română, nu în limba „romgleză”, „romceză”, etc. Ca să fiu mai explicit, textul rezultat trebuie să conțină vocabularul, topica, ortografia, punctuația și structura frazelor și propozițiilor specifice limbii române, nu limbii de origine a textului.

Sunt de acord cu preluarea, prin traducere din altă limbă, a unui articol numai dacă:

  • pagina articolului tradus conține un format special care să precizeze fără echivoc:
    • că acel articol este o traducere
    • care este sursa traducerii
    • care este nivelul de calitate al articoluluii în Wikipedia de origine
    • dacă articolul a fost supus unei proceduri de verificare a calității traducerii și care este nivelul acordat
  • articolul are cel puțin statutul de Articol Bun în enciclopedia de origine (nu are rost să ne încărcăm și cu mediocritățile altora)
  • articolul nu poate fi scris, nu este nevoie să fie scris („reinventarea roții”) sau nu poate fi scris la același nivel de calitate bazându-ne pe sursele disponibile din România, cum ar fi de exemplu:
    • articole din domeniul științelor exacte, care au aplicabilitate universală
    • articole despre culturi și civilizații îndepărtate sau dispărute
    • articole despre domenii extrem de specializate, sau tehnice (Ex. limba Rongorongo)

Nu sunt de acord cu preluarea automată în Wikipedia în limba română a statutului de calitate pe care un articol tradus îl are în altă enciclopedie. Puțina mea experiență la evaluările din luna martie 2013 (articolele Bulgaria, Croația, Cesiu, Bătălia de la Quebec, etc.) m-a determinat să cred că acest lucru nu numai că nu este corect, dar poate fi chiar dăunător pentru sistemul de evaluare a calității din Wikipedia în limba română.

Consider că un articol tradus poate intra în procedura normală de evaluare pentru obținerea statutului de Articol de Calitate, dacă și numai dacă, trece testul cumulat al următoarelor 5 obiecții majore:

  • obiecția de fair-play (copyright vs. copy-paste) - articolul are introdus un format special care să indice faptul că este o traducere, sursa ei, etc. (vezi explicațiile de mai sus)
  • obiecția necesității - articolul tradus se încadrează în una din situațiile de excepție pentru care sunt acceptate traduceri (vezi explicațiile de mai sus)
  • obiecția de sub-standard - articolul are statutul de Articol de Calitate în enciclopedia de origine. Nu putem accepta un dublu-standard pentru Wikipedia în limba română.
  • obiecția calității, verificabilității și trasabilității surselor - sursele pe care se bazează articolul:
    • să poată fi evaluate din punct de vedere al calității și reprezentativității pentru subiect
    • să fie accesibile și verificabile (în limbi de circulație mondială, traduceri din limbile de origine, on-line, etc.)
    • să poată fi evaluate din punct de vedere al neutralității
  • obiecția calității traducerii - traducerea este făcută corect (vezi explicațiile de mai sus), fără denaturări, distorsionări, deformări sau interpretări ale aspectelor științifice și enciclopedice

Numai după trecerea cumulată peste aceste obiecții, un articol tradus poate intra în procedura normală de evaluare cantitativă și calitativă pentru obținerea statutului de Articol de Calitate.

Despre controverse și contradicții modificare

De multe ori în scrierea articolelor din Wikipedia apar aspecte controversate, dispute și neclarități. Tot de multe ori acestea sunt transformate în dueluri personale care fac să curgă fluvii de cerneală cu care s-ar putea scrie multe articole.

Din fericire sau nefericire, una din trăsăturile defintorii ale libertății este aceea că chiar poți să spui sau să scrii orice despre oricine sau orice. Și totodată că porți singur întreaga răspundere pentru ce ai scris sau spus, asumându-ți conștient sau inconștient și toate posibilele consecințe.

Nu cred că scopul unui articol din Wikipedia este de a dovedi dacă cineva a spus sau nu un anumit lucru, indiferent de notorietate subiecților și de scopurile care-i mână în luptă.

Aceasta este o problemă ce trebuie rezolvată strict între opinenții la care se referă articolul. Pentru aceasta ei au la dispoziție mai multe opțiuni de la a apela la opinia publică până la a merge în justiție.

Opinia mea este că, un articol din Wikipedia:

  • nu poate pur și simplu să ignore că aceste controverse există
  • trebuie să menționeze doar:
    • existența controversei sau disputei
    • subiectul general al disputei (formulat în termeni cât mai neutri)
    • sursele care susțin ambele puncte de vedere
    • modul de soluționare a disputei sau conflictului (dacă este cazul)

Personal consider această abordare una care să contribuie la găsirea unei căi rezonabile de a încheia dispute ale căror obiecte este de multe ori, în opinia mea, în afara scopurilor Wikipedia.

Despre citarea repetată a aceleiași surse modificare

Având în vedere că nu există o regulă unică privind citarea pe Wikipedia, am ales să folosesc pentru citarea repetată a aceleași surse formatul "Rp" :{{{1}}} ca în exemplul de mai jos:

...Biserica Sfântu Nicolae din Vadul lui Isac (Reni)[1]:p. 255

Iată în continuare câteva motive care m-au făcut să aleg acest format:

Când căutam să mă documentez cu politica de citare am ajuns și la o discuție din Cafenea pe această temă, dar nu prea mi-a fost de folos, pentru că la un moment dat disputa în sine devenise mai importantă ca subiectul, fără ca niciuna din părți să ofere o soluție cuprinzătoare și viabilă.

Nevoia este totuși cel mai mare profesor. Pe măsură ce scriam am vrut să folosesc stilul științific, așa cum l-am învățat la școală (idem, ibidem, op.cit. apud. etc.). Totul a mers până am șters o referință și am constatat că un ibidem se referea la altă operă, un op.cit. cita din altceva, un <.ref name="Ref"></ref.> nu se mai referea la nimic. Părerea mea este că având în vedere caracterul dinamic și ne-definitiv al textelor Wikipedia, folosirea citării științifice clasice, poate produce, în anumite circumstanțe și în mâna unor utilizatori mai puțin avizați, cel puțin confuzie.

Acesta este motivul pentru care am ales respectivul format de citare, care nici mie nu-mi place, dar am luat în considerare că:

  • primordial e să citezi corect, forma citării, deși nu trebuie neglijată, e aspect secundar, în lipsa unui standard;
  • sunt convins că în momentul când Wikipedia va standardiza referențierea, un robot bine făcut va reuși să pună toate referințele în formatul standardizat care va fi acceptat.

Așa ajungem la esența problemei: destui din cei care scriu pe Wikipedia nu au această problemă pentru că pur și simplu nu citează. Sau citează punând o referință Web între paranteze. Prin specificul articolelor abordate în puținele mele contribuții, am fost nevoit să citez mult din cărți (majoritatea nefiind disponibile în format electronic), și de aici nevoia de a pune informația completă și corectă într-un format nestandardizat. Sunt convins că dacă avem informație de calitate, „Wikizarea” este mult mai ușor de făcut.

Unde aș putea ajuta modificare

Mă bucură foarte mult orice ajutor primit, de aceea încerc să ofer cunoașterea mea (subiectivă și limitată) în unele domenii cum ar fi:

  • județul Brăila
  • istoria României
  • istoria miltară
  • religie (creștinism și islam)
  • apărare, Forțe Armate
  • rachete balistice
  • China (securitate, apărare)

Mie îmi sunt foarte utile modificare

  • Manualul de stil [1]
  • Citarea surselor [2]
  • Articole de calitate [3]
  • Cum scriu un articol [4]
  • Formate utile [5]
  • Formate drepturi de autor pentru imagini [6]

Referințe modificare

  1. ^ Nicolae Iorga, Cronică, în Revista de Istorie, anul VI nr. 10-12, Tipografia „Cultura Neamului Românesc”, București, 1920

Premii modificare