Paula Ciobica

INFORMARE

ELEVI PENTRU ELEVI

O carte. Aparent, o însumare de pagini, tipărite şi legate… Dar câtă muncă se ascunde în spatele acestor pagini ştiu doar micii autori pe care tocmai i-aţi cunoscut. Astăzi, în ochii lor se citeşte satisfacţia, mulţumirea, bucuria muncii împlinite. Au demonstrat, prin această carte, că iubesc cel mai de preţ bun al nostru- limba şi literatura română.

Douăzeci de elevi din clasa a XII-a, profil contabilitate, promoţia 2005 a Grupului Şcolar Agricol Andronic Motrescu din Rădăuţi, au realizat ceea ce, cu siguranţă, au visat toţi colegii lor. Şi, iată, visul acestor adolescenţi a devenit realitate.

1 % inspiraţie şi 99 % muncă, aceasta e cartea. Cine a avut această idee? Nimeni şi toţi. De doi ani de zile, rând pe rând, lucrările elevilor au fost publicate în revista şcolii, Agora. Mereu refăcute, mereu îmbunătăţite, scrise şi rescrise, analizate şi reanalizate, mototolite sau rupte-n bucăţele, temele au prins contur, reunindu-se într-o culegere. Iniţial, scrise de mână, apoi redactate, pe computer, de fiecare dintre ei.

Cartea are un titlu sugestiv- ELEVI PENTRU ELEVI , adresându-se îndeosebi elevilor din clasele de liceu.

Structurată pe trei capitole, cuprinde poezie, proză, dramaturgie, cu referiri la operele, incluse în manualele alternative, ale scriitorilor canonici, conform programei şcolare şi a programei de bacalaureat .

Cartea se deschide, nu întâmplător, cu Geniul lui Eminescu. Raluca Vraci, Maria Petriuc, Andreea Robu şi Ionela Vraci încearcă o tratare, nu exhaustivă, a liricii eminesciene- natură, dragoste, istorie, artă poetică, filozofie. Cu Alina Prelipcean păşim ,,pe-un picior de plai, pe-o gură de rai’’ pentru ca Delia Golescu să ne răsfeţe cu o iarnă de proporţii. După optimismul bardului de la Mirceşti, Monica Moscaliuc intră în atmosfera morbidă a liricii bacoviene. Artelor poetice ale poeţilor moderni Arghezi, Blaga, Barbu, prezentate în viziunea Mariei Martinescu sau a Lilianei Frunză- Onaş li se succed poezia voiculesciană- Larisa Lauric, universul liric al lui Nichita Stănescu- creionat de Alina Lungoci şi Echerul lui Sorescu şi deopotrivă al Ioanei Patachi.

Capitolul de proză urmăreşte o clasificare pe specii literare, cuprinzând demonstraţii şi caracterizări de personaj . Basmul marelui Creangă şi povestirea lui Sadoveanu sunt sintetizate de Elena Tomiac şi aceeaşi Ioana, pentru ca de nuvelele istorică, fantastică şi psihologică să se ocupe Simona Moroşan, Elena Dungă, Angela Hîj şi, din nou, Ioana, Alina şi Monica. Cu Delia mergem în Câmpia Dunării, la Siliştea-Gumeşti, iar cu Lili şi Monica luăm drumul Dornelor, pe urmele Vitoriei Lipan. Maria Popescu şi Angela Moloce se întreabă, ca şi Apostol Bologa, ,,dacă dincolo de moarte nu e adevărata viaţă’’. Larisa şi Maria ne-o prezintă pe Otilia, proiecţia lirică a lui George Călinescu, pentru ca Lili şi Adriana Moloce să dezvăluie drama războiului şi a iubirii trăită de un intelectual.

În ultimul capitol al cărţii, râdem cu Caragiale şi Margareta Robu şi aflăm de la Ionela că ,, e greu să fii singur’’.

Nimeni nu e singur în astă lume, uneori caragialescă, alteori bacoviană, şi dovada sunteţi dumneavoastră, domnilor profesori, care sunteţi alături de aceşti copii minunaţi. Ei sunt cei care ne fac viaţa mai frumoasă!

Prof. PAULA CIOBÎCĂ

Grup Şcolar Agricol ,,Andronic Motrescu” RĂDĂUŢI