BKP Trading Impex
BKP Trading Impex (fostă VGB Impex) este o companie controversată din România. Face parte din grupul de firme VGB, care controlează o parte din acțiunile RAFO Onești și este controlată de oamenii de afaceri Ovidiu Tender și Frank Timiș (amestecat în exploatarea nocivă a zăcămintelor aurifere de la Roșia Montană)[1]. În acest grup este implicată și Mihaela Ene, sora fostului parlamentar PDSR Gabriel Bivolaru, arestat pentru fraudarea BRD[1].
BKP Trading Impex deține 73,4% din acțiunile companiei Urbis Armături Sanitare[2]. Împreună cu Central Europe Petroleum, VGB Invest a înființat la Londra compania Balkan Petroleum, ambele deținând câte 50% din acțiuni[3].
VGB Impex
modificareDenumirea grupului VGB a fost dată dupa numele ex-parlamentarului Gabriel Bivolaru: inițiala "V" provine de la "Viper" (porecla pe care o avea Bivolaru pe când făcea parte din echipa de lupte a clubului "Dinamo"), la care s-au adăugat inițialele numelui acestuia, "GB"[4].
În august 2004, VGB Impex îi avea ca acționari la vedere pe Constantin Margarit și Octavian Iancu, fratele lui Marian Iancu[4][5].
În decembrie 2004, patru ziariști de la săptămânalul bucureștean Banii noștri au fost bătuți, la Sinaia, de bodyguarzii angajați pentru o petrecere organizată de reprezentantul firmei VGB Impex SRL, Constantin Margarit[1][6].
Note
modificare- ^ a b c Ziaristi batuti crunt la Sinaia, 11 decembrie 2004, evz.ro, accesat la 7 mai 2011
- ^ Urbis Armaturi Sanitare, plus de 9%, 07.09.2006, zf.ro, accesat la 9 februarie 2010
- ^ RAFO: legaturi periculoase cu escroaca Mona de Freitas Arhivat în , la Wayback Machine., 3 mai 2004, jurnalul.ro, accesat la 7 mai 2011
- ^ a b Misterul vagoanelor de la Gugesti, 17 august 2004, ev.ro, accesat la 6 iulie 2011
- ^ INEDIT/ Citește un interviu cu Octavian Iancu, care dezvăluie momente inedite din tinerețea fratelui său, actual patron la Poli Timișoara[nefuncțională], 6.09.2009, gsp.ro, accesat la 6 iulie 2011
- ^ Sinaia - Ziaristi batuti mar[nefuncțională], 11 decembrie 2004, ION ALEXANDRU, LUCIAN FLOREA, RADU CRIVAT, Jurnalul Național, accesat la 8 martie 2013