Valentina Cazacu

Valentina Cazacu
Date personale
Născută	23 februarie 1956 (68 de ani)
Ocupație	actriță

Valentina Cazacu (n. Volcov) (în rusă Валентина Казаку; n.23 februarie 1956, orașul Călărași din raionul omonim, Republica Moldova), actriță și regizor de teatru în Republica Moldova și în România.

Biografie

Valentina Cazacu, inițial Volcov, s-a născut la data de 23 februarie 1956 în orașul Călărași din raionul omonim, Republica Moldova) într-o familie de muncitori. De la părinții - Ana (n. 1934 - 1991) și Gheorghe (n. 1932 - 1970) Volcov - a deprins simțul frumosului, dragostea de carte, de artă. Mama ei a avut mai multe locuri de muncă printre care pot fi menționate creșa, unde a lucrat în calitate de dădacă și ospătăria - bucătăreasă. Tatăl lemnar, profesie pe care o mînuia excelent, putea face orice, începînd cu un scăunel mic și terminînd cu o casă aranjată bine cu uși și ferestre confecționate de el personal. Era un om erudit, citit. În atelierul său ținea o bibliotecă nu prea mare. Pentru Valentina se stăruia să aducă articole publicate prin ziare și reviste referitoare la artă, actori, pictură. El îi era sprijin în toate încercările sale de a-și forma personalitatea. În 1970, o boală la plămîni, îl răpește din viața ei.

1963 este anul în care a intrat la Școala Medie din Călărași pe care a frecventat-o pînă în 1973. I-a plăcut foarte mult să învețe, deoarece soarta i-a dăruit pedagogi foarte buni. De neuitat sunt prima ei învățătoare, d-na Ana Chirică, și profesorul de limbă maternă, dl. Valeriu Șindilă, care i-au dat tot ce au avut mai scump - sufletul. De la ei a deprins frumusețea cuvîntului și a versului. Datorită dlui Șindilă, în anul 1970 participă la un concurs televizat republican al elevilor declamatori, care îi hotărăște soarta de mai departe. Tot în anii de școală(1964-1973), practică gimnastica sportivă. Între anii 1968-1971 își face studiile la școala de pictură pentru copii, din Călărași, pe care o absolvește cu eminență.

După absolvirea școlii, își încearcă norocul la Institutul de Arte din Chișinău (Gavriil Musicescu), pe care îl frecventează în perioada 1973-1977. Avînd un semn pe față, i-a fost frică să-și înainteze actele la facultatea de actorie și susține examenul la facultatea de regie. Și aici soarta îi dăruiește niște profesori extraordinari la măiestrie ca dl. Veniamin Apostol, d-na Silvia Berova, iar peste doi ani și dl. Victor Ciutac și dl. Anatol Rusu. În cadrul insitutului continuie să practice sportul, numai că gimnastică artistică în loc de sportivă și face parte din echipa institutului, care a avut succes pe arena unională. La sfîrșitul anului întîi de studii, dl. Apostol îi propune să plece în turneu împreună cu teatrul. Acceptă și la data de 26 iunie 1974 primește primul botez pe scena profesionistă, în spectacolul „Mai ia o tabletă” de Makaionok. În 1975 i se propune să lucreze în teatru ca și crainic-translator, fiind angajată și în spectacole. În vara anului 1977 absolvește institutul, iar la 15 noiembrie al aceluiași an i se propune postul de actriță în teatrul Aleksandr Sergheevici Pușkin, actualmente Mihai Eminescu.

La 27 februarie se căsătorește cu actorul Valeriu Cazacu. La 8 mai1978 familia se completează cu un fiu pe nume Eugen Cazacu.

În luna mai 1989 participă la concursul Republican al actorilor declamatori consacrat anului Eminescu unde se bucură de premiul II. Situația deplorabilă din teatru o face să-l părăsească la data de 29 iunie 1989. Se angajează la Palatul Orășenesc al Tineretului. De la un metodist de rînd, a avansat pînă a fi conducător artistic. Teatrul rămas în suflet o face să încerce să monteze cu copii mici spectacole. Lucrează cu ei la Liceul Nr.1 și Gimnaziul Nr.3 din Chișinău. În vara anului 1991 are marea fericire de a participa la „Gala tinerilor actori” de la Costinești, România. În a doua jumătate a aceluiași an, Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe (județul Covasna) adrsează o scrisoare „Uniunii Oamenilor de Teatru” din Chișiău prin care invită actorii basarabeni să activeze în cadrul secției române. Ulterior invitației primite, Valentina Cazacu împreună cu alte trei colege de teatru vin în România pentru a lucra în cadrul teatrului solicitant. În urma angajării, împreună cu fiul Eugen se stabilesc cu traiul în România.

Fișa spectacolelor montate

• Rasul Ibraghimbecov Aidoma Leului (1977)
• Ion Creangă Soacra cu Trei Nurori(1989)
• Miniaturi școlare de la 6 la 17 (1989)
• Vasile Alecsandri Piatra din casă (1989)
• Vasile Alecsandri Modista și cinovnicul (1990)
• Festivalul de colinde (regie si scenariu) (1992)
• H. Andersen/Radu Macrinici Degețica (1992)
• Festivalul de colinde (1993)
• Festivalul de colinde (1994)
• Festivalul de colinde (1995)
• Arcadii Hait Motanul Leopold (1996)
• Festivalul de colinde (1996)
• Festivalul de colinde (1997)
• Festivalul de colinde (1998)
• Festivalul de colinde (1999)
• Motanul Leopold la Teatrul „M. Filotti” din Brăila (2000)
• Degețica, remake (2001)
• Festivalul de colinde (2001)

Fișa spectacolelor televizate

Numărul	Anul	Autorul	Spectacolul	Rolul	Regizorul
1	1977		Ziua plecării, ziua sosirii	Temiakova	A. Rudeaghina
2	1977		Clocotul apelor		Emil Necula
3	1977	R. Gamzatov	Cîmp matern	Pămintul	A. Rusu
4	1983		Două ore de veșnicie	Galina	V. G. Logaciov
5	1984	Popovici	Zori in alarmă	Ana	A. Rudeaghina
6	1985	V. Rozov	Sărmanul meu Marat	Lica	A. Rusu
7	1986	Petrușchevici	Alarma	Monaeva	Chicu

Spectacole și roluri în care a jucat

Numărul	Autorul piesei	Denumirea piesei	Rolul	Regizorul	Anul
1	A. Makaionok	Mai ia o tabletă	Tamara	V. Apostol	1974
2	A. Vampilov	Anecdote provinciale	Faina	I. Stihii	1976
3	K. Goldoni	Slugă la doi stăpîni	Smeraldina	V. Cupcea	1977
4	A. Marinat	Dragostea nu-i sfetnic rău	Smaranda	V. Cupcea	1977
5	O. Ioseliane	Cît o fi să trăim	Tago	V. Apostol	1977
6	D. Matcovschi	Cîntec de leagăn pentru bunici	Maria	I. Stihii	1977
7	A. Lingren	Piciul și Carlson care trăiește pe acoperiș	Betan	V. Rusu	1977
8	M. Gorichii	Azilul de noapte	Scenă de masă	A. Băleanu	1977
9	I. Druță	Păsările tinereții noastre	Scenă de masă, elevă	V. Cupcea	1977
10	A. Chim	Zborul	Varea	V. Rusu	1978
11	I. Creangă	Harap Alb	Fata lui Negru Împărat	A. Băleanu	1978
12	P. Dedih	În numele vieții	Lenuța	P. Baracci	1979
13	I. Podoleanu	Pe-o gură de rai	Lisaveta	V. Apostol	1980
14	B. Show	Pygmalion	Scenă de masă	I. Stihii	1980
15	C. Stamatii Ciurea	Actor din provincie	Cordebalet	V. Rusu	1980
16	D. Matcovschi	Pomul vieții	Ana	V. Apostol	1980
17	D. Matcovschi	Tata	Eleonora	V. Apostol	1980
18	D. Matcovschi	Tata	Elena	V. Apostol	1980
19	D. Matcovschi	Tata	Efimia	V. Apostol	1980
20	I. Filip	La moara cu plăcinte	Nataflet	I. Stihii	1981
21	A. Ostrovschii	Însurătoarea lui Balzaminov	Raisa	N. Aronetcaea	1981
22	N. Gogol	Revizor	Scenă de masă	A. Băleanu	1982
23	I. Druță	Doina	Scenă de masă	V. Cupcea	1982
24	W. Schakespeare	Mult zgomot pentru nimic	Paj	R. Caplanean	1982
25	V. Alecsandri	Sînzeana si Pepelea	Scenă de masă	V. Cupcea	1982
26	A. Țagareli	Hanuma	Chinto	V. Cupcea	1983
27	V. Cupcea	Amintiri	Crîșmărița	V. Cupcea	1983
28	F. Abramov	Casa	Ana	V. Apostol	1983
29	A. Pușkin	Monumentul	Scenă de masă	V. Cupcea	1983
30	D. Matcovschi	Abecedarul	Nora	V. Apostol	1983
31	G. Malarciuc	Marselieza	Paula Lami	I. Șcurea	1984
32	A. Marinat	Curajul băbaților	Lucica	V. Apostol	1984
33	V. Cupcea	Ascultă tovarăș al meu	Recital	V. Apostol	1984
34	I. Ghiorghiță	Dimitrie Cantemir	Casandra	V. Rusu	1985
35	L. Damian	Buzduganul fermecat	Domnica	V. Madan	1985
36	V. Alecsandri	Despot Vodă	Ana	A. Băleanu	1986
37	V. Esenenco	Fumuarul	Drina	V. Ignat	1987
38	A. Hait	Aniversarea motanului Leopold	Șoricelul cenușiu	M. Timofti	1987
39	V. Matei	Prologul	Ana	I. Bordeianu	1987
40	Sinakeivici	Cizmărița si Împărăteasa	Scenă de masă	T. Jucov	1987
41	V. Madan	Soacra cu trei nurori	Ileana	V. Cupcea	1988
42	Erdman	Sineucigașul	Cleopatra	I. Todorov	1989
43	M. Eminescu	Luceafărul		C. Florescu	1992
44	T. Popescu	Omul căzut din cer	Ana	G. Popa	1992
45	C. Magne	O dragoste de milioane	Iarmain	A. Pesteanu	1992
46	R. Thomas	7-8 Femei	Augustin	A. Pesteanu	1992
47	Albe	Grămada cu nisip	Mama	S. Comănici	1993
48	Mrozek	Pe jos	Precupeața	R. Barbosu	1993
49	E. de Filippo	Jobenul Bettina		I. Cibotaru	1993
50	H.C. Anderser	Degețica	Broasca-mamă	V. Cazacu	1993
51	D. Farchila	Fata din dafini	Figurație	S. Alexandrescu	1994
52	R. Guga	Moartea domnului Platfus	Tînara și femeia cu ghiocei	G. Cadariu	1995
53	V. Mihai	Girator	Mamona	S. Alexandrescu	1995
54	F. Dostoevschi	Crimă și pedeapsă	Katerina Ivanovna Marmeladova	A. Barannikov	1996
55	I. Dragoi	Sacrificiul	Vicepreședinta	M. Lungeanu Rabinschi	1996
56		Povestea poveștilor	Figurație	B. Voicu	1997
57	N. Machiavelli	Mătrăguna	Sostrata	Popescu	1997
58	L. Andreel	Recviem		H. Mihaiu	1998
59	T.S. Stermin	Hruba cu stele	T.S. Stermin	Mila	1998
60	Perrucci	Arlechino pe Lună	Pulcinella	A. Colteanu	1998
61	B. Fox	Lazaretul	Lepros	G. Badea	1999
62	I. Creangă	Capra cu trei iezi ș-un lup	Capra	M. Bucur	1999
63	S. Mrozek	Casa de pe graniță	Soacra	I. Saba	2001
64	H.C. Andersen	Degețica	Vrăjitoarea, Fluturele, Broasca		2001
65	A.A. Milne	Ursulețul Winnie	Bufnița	V. Cazacu	2002
66	A.P. Cehov	Trei surori	Natașa	R. Afrim	2003
67	I. Creangă	Singuri acasă	Capra	M. Bucur

Premii și nominalizări

• Premiul I în cadrul Festivalului televizat de recitare (1970)
• Premiul I cu recitalul « Dar mai întîi » la Concursul Republican al Actorilor Declamatori (1979)
• Premiul I pentru cel mai bun rol feminin al anului între actorii tineri. Elisaveta din « Pe-o gură de rai » de Ion Podoleanu în regia lui Veniamin Apostol și Andrei Băleanu (1980)
• Premiul II în cadrul concursului « Eminesciana » (Chișinău) cu recitalul « De dorul Tău » de Veronica Micle (1989)
• Premiul II în cadrul concursului « Eminesciana » (Chișinău) cu recitalul pe versurile lui Mihai Eminescu (1990)
• Premiul pentru libertatea culturii, pentru continuitatea tradiției spirituale oferit de Inspectoratul pentru cultură al județului Covasna (23 ianuaria 1993)
• Premiul I în cadrul festivalului « Lucian Blaga » de la Sebeș-Alba cu recitalul « Ecce Tempus » (6 mai 1993)
• Premiul special « Hors Concours » acordat de poetul Ion Miloș – Suedia. Festivalul « Lucian Blaga » cu recitalul « Sufletul se apleacă soartei și iubirei și alte iubiri » de Ion Miloș (6 mai 1995)
• Nominalizare pentru cel mai bun rol feminin – Precupeața din spectacolul « Pe Jos » de Slawomir Mrozek in regia lui Romeo Bărbosu – festivalul « Atelier », Sfîntu Gheorghe (aprilie 1994)
• Premiul pentru libertatea culturii pentru anul 1997 acordat de Inspectoratul de cultură, prefectură și consiliul județean (10 ianuarie 1998)
• Nominalizare pentru cel mai bun rol – Mila din « Hruba cu stele » autor și regizor Theodor Smeu Stermin – festivalul « Atelier » (1999)

Legături externe

• Valentina Cazacu Arhivat în 6 martie 2016, la Wayback Machine.