Valentina Halitov

medic infecționist
Valentina Halitov
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Chișinău, România Modificați la Wikidata
Decedată (85 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie Republica Moldova
 Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Modificați la Wikidata
Ocupațiemedic Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu din Chișinău  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu din Chișinău  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul Insigna de Onoare ()
Ordinul Insigna de Onoare ()
Ordinul Republicii ()  Modificați la Wikidata

Valentina Halitov (n. , Chișinău, România – d. ) a fost un medic infecționist de copii din Republica Moldova.

Copilărie și studii modificare

Valentina Halitov s-a născut la 1 octombrie 1926 în orașul Chișinău, într-o familie de muncitori.[1]

A absolvit liceul „Principesa Dadiani”. A învățat la Institutul de Medicină din Chișinău în anii 1945–1950, făcând parte din prima promoție de absolvenți a instituției.[2] A făcut specializare la Institutul de Medicină nr. 2 din Moscova în 1960 și 1975, cât și la Institutul de Pediatrie (boli infecțioase) din Leningrad în 1983.[3]

Carieră modificare

Primul loc de muncă a fost în 1950–1951 la Leova, unde a lucrat ca oftalmolog. A făcut apoi secondariat clinic ca asistentă a catedrei boli infecțioase la copii în anii 1951–1953, după care și-a început tot aici activitatea didactică ca asistent. În 1962 a susținut teza de doctor în medicină și a devenit șef al cursului de Boli infecțioase la copii, a cărui fondatoare era.[2] A devenit șef de catedră în 1967 (pe care a condus-o timp de aproape 40 de ani[1]), concomitent decan al Facultății de Pediatrie și Medicină Preventivă. În perioada 1981–1986 a fost prorector al Institutului de Medicină din Chișinău, actuala Universitate de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF). În 1980 a primit la Institutul Central de Epidemiologie din Moscova titlul de doctor habilitat, iar în 1983 a devenit profesor universitar.[3] A început să lucreze ca profesor propriu-zis în 1991. Din 1997 până în 2012 a fost profesor consultant al catedrei Boli infecțioase la copii.[2]

A lucrat în domeniul diagnosticării, profilaxiei și tratamentului bolilor infecțioase la copii.[3] A contribuit la studierea infecțiilor gastrointestinale la copii, patogeniei și imunologiei acestora, munca sa fiind un factor important în lupta cu scarlatina, poliomielita, difteria, hepatita virală etc. în Moldova.[2] A ținut cursuri și seminare, pregătind specialiști în domeniu, inclusiv 12 secundari clinici.[1] A publicat peste 300 de publicații științifice și a organizat o școală de infecționiști pediatri.[2] A fost Președinte a Societății Infecționiștilor din Republica Moldova, cât și specialist principal al Ministerului Ocrotirii Sănătății în domeniul bolilor infecțioase la copii.[3] Din inițiativa sa a fost înființat Serviciul de pediatrie infecțioasă în republicăm de asemenea ea a fondat un laborator imunologic.[1] A participat la numeroase congrese internaționale, la Moscova, Belgrad, Iași, Tbilisi ș.a.[3]

Halitov a fost membră a Comitetului Central Unional al Sindicatelor lucrătorilor medicali din URSS, deputat al Sovietului Raional Frunze din Chișinău, președinte al Societății Științifice a Infecționiștilor din RM, membră a conducerii Societății Științifice a Infecționiștilor din URSS, președinte al Comisiei de atestare a infecționiștilor al Ministerului Sănătății, membră a Senatului și a Consiliului științific al USMF „Nicolae Testemițanu”, membră a Consiliului științific de susținere a tezelor de doctor în științe medicale și de doctor habilitat etc.[4]

Premii și recunoaștere modificare

Valentina Halitov a fost decorată de două ori cu Ordinul Insigna de Onoare, în 1971 și 1981. În 1995, Președintele Republicii Moldova Mircea Snegur i-a conferit Ordinul Republicii, cea mai înaltă distincție de stat.[3] În 2013, Senatul universitar al USMF a hotărât ca Clinica de Boli infecțioase la copii să poarte numele Valentinei Halitov.[5] Un an mai târziu, la Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase la Copii a fost dezvelit basorelieful medicului infecționist.[6]

Note modificare

  1. ^ a b c d Aleea... 2015, p. 94.
  2. ^ a b c d e „Valentina Halitov, personalitate marcată”. Sănătatea. Accesat în . 
  3. ^ a b c d e f Colesnic & Grosu 2000.
  4. ^ Aleea... 2015, p. 95.
  5. ^ „Basorelief în amintirea profesorului Valentina Halitov”. usmf.md. . Accesat în . [nefuncțională]
  6. ^ Ardovan, Djulieta (). „In memoriam Valentina Halitov”. mednews.md. Accesat în . 

Bibliografie modificare

  • Colesnic, Iurie; Grosu, Iulian (). Femei din Moldova: enciclopedie. Museum. pp. 134–135. 
  • Colesnic, Iurie (). Chișinău. Enciclopedie. Chișinău. 
  • „Aleea savanților și medicilor iluștri”. Chișinău: Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova. . p. 93-96.