Valeriu Matei

Date personale
Valeriu Matei

Născut	31 martie 1959 (65 de ani) Cazangic, raionul Leova
Căsătorit cu	Claudia Postică
Cetățenie	România Moldova
Religie	Ortodox
Ocupație	politician poet
Limbi vorbite	limba română
Deputat în Parlamentul Republicii Moldova
În funcție 1990 – 2001

Premii	Ordinul Republicii
Partid politic	Partidul Forțelor Democratice
Alma mater	Universitatea de Stat din Moscova Universitatea de Stat din Moldova
Modifică date / text

Valeriu Matei (n. 31 martie 1959, Cazangic, raionul Leova) este un poet, istoric, scriitor și om politic din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova între 1990 și 2001, membru al Academiei de Științe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române din 2011.^[1] A candidat la alegerile prezidențiale din Republica Moldova (1996).

Biografie

Valeriu Matei s-a născut la 31 martie 1959, în comuna Cazangic, raionul Leova, RSS Moldovenească, în familia lui Nicolae Matei (1922-1981) și a Sevastiței (n. Cătană, 1924-2009). Școala medie incompletă din satul natal (1966-1974), astăzi gimnaziul „Mihai Viteazul”', și Școala medie nr.2 din or. Leova (1974-1976), pe care o absolvă cu medalie de aur. În 1973 debutează cu versuri în presa pentru copii. Se remarcă în cadrul olimpiadelor din Republica Moldova la limba și literatura română și istorie. A absolvit cu exelență Universitatea de stat „M. V. Lomonosov” din Moscova, facultatea de istorie, specialitatea etnologia, susținând o teză despre valoarea istorico-etnologică a operei lui Nicolae Milescu Spătarul. În anii de studii cunoaște elitele culturale și literare nonconformiste din Moscova și Sankt-Petersburg, printre care își face mulți prieteni. Exclus de la doctorantura aceleiași facultăți ca antisovietic și naționalist (1983). Reușește să se angajeze doar în calitate de colaborator științific inferior la muzeul de studiere a ținutului din orașul Istra (1984 - 1985), din mai 1985, a fost ales șef al sectorului de istorie veche, arheologie și etnografie la același muzeu. Este printre protagoniștii evenimentelor de la Uniunea Scriitorilor din Moldova din martie - mai 1987, care pun începutul „Mișcării Democratice” din Republica Moldova. În perioada mai 1987 - martie 1990 a reprezentat Uniunea Scriitorilor din Moldova la secretariatul Uniunii Scriitorilor din Moscova. N-a fost membru al partidului comunist. În 1989 a participat la crearea Frontului Popular din Moldova, a fost membru în Biroul Executiv și purtător de cuvânt al formațiunii.

În 1990 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova în circumscripția Leova. A fost președinte al Comisiei parlamentare pentru mass-media (1990-1993), membru în Prezidiul Parlamentului. E reales deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1994 - 2001) pe listele Partidului Forțelor Democratice, al cărui președinte a fost (1994 - 2002). A candidat la alegerile prezidențiale din Republica Moldova din 1996, obținând 9 la sută din sufragii. Vicepreședinte al Parlamentului (1998-1999), președintele Comitetului de cooperare Republica Moldova - Uniunea Europeană (1998 - 2001). Directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău.

Debut literar matur în 1980 în revista „Tineretul Moldovei” din Chișinău, după care cunoaște, până în 1985, în Basarabia, interdicția de a publica. Din 1981 publică versuri și în presa literară din România, fiind prezentat de Grigore Vieru, Ioan Alexandru, Ștefan Augustin Doinaș, Lucian Avramescu ș.a.

Autor al mai multor volume de poezie, apărute la Chișinău, Iași, București ș.a., apreciate de critica literară (Eugen Simion, Alex Ștefănescu, Mihai Cimpoi, Constantin Ciopraga, Ion Pop, Sorin Alexandrescu, Constantin Călin, Petru Poantă, Theodor Codreanu, Florentin Popescu, Marian Popa, Adrian Dinu Rachieru, Viorel Dinescu, Daniel Corbu, Vasile Spiridon ș.a.), al piesei de teatru Prologul (Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău (1987 - 1988), al nuvelei istorice Peregrinările și suferințele spătarului Neculai din Milești (1988), al unor eseuri, studii de istorie și etnologie (Pactul Ribbentrop-Moltov și agresiunea sovietică împotriva României, 2012 ș.a.). A tradus din poezia franceză (Arthur Rimbaud ș.a.), rusă (O.Mandelstam, A. Ahmatova ș.a.), spaniolă (Federico Garcia Lorca ș.a.). Versurile sale au fost traduse în engleză, franceză, germană, spaniolă, rusă, greacă, suedeză, letonă, slovacă, maghiară, macedoneană, turcă ș.a.

Soția Claudia (n. Postică) este doctor în filologie, cercetător științific la Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei^[2].

Opera

Proză. Istorie. Critică literară

Peregrinările și suferințele Spătarului Neculai din Milești, 1988;
Pactul Ribbentrop-Molotov și agresiunea sovietică împotriva României, 2012;
O figură emblematică a culturii române - Mihai Cimpoi, 2012

Teatru

Prologul (dramă), Teatrul Național Mihai Eminescu, Chișinău, 1987 - 1989
Vecernie regală, Teatrul Poetic Alexei Mateevici, Chișinău, 2016 - 2019

Poezie

Stâlpul de foc, 1988;
Somn de lup,1990, 2006;
Moartea lui Zenon, 1994;
Dimineața marelui oraș, 2003;
Orpheu și singurătatea, 2003;
Grecia imaginară, 2003;
Ziliada, 2008;
101 poeme, 2009; ed. a II-a 2011;
Somn de lup și alte poeme, 2010;
Elegiile fiului risipitor. Opera poetică, 2010;
Cafeaua din paharul iubirii, 2011;
Cruciada balcanică. Opera poetică, 2013^[3]
Ecuațiile disperării, 2015
Noaptea semnelor, 2019

Premii și distincții

Premiul Mihai Eminescu al Academiei Române (1996)
Marele premiu Nichita Stănescu (1995)
Medalia Mihai Eminescu (România, 2000)
Marele premiu Nichita Stănescu pentru Opera Omnia (2002)
Premiul Poesis (2007)
Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (2008, 2010)
Ordinul Național Steaua României în grad de Comandor (2004)
Ordinul Republicii (2010)
Membru de onoare al Academiei Române (2011).^[1]
Medalia "Dimitrie Cantemir" (2013)
Medalia "Mihai Eminescu" (R.Moldova, 2014)
Premiul Național "George Bacovia" (România, 2015)
Este cetățean de onoare al municipiilor Iași, Ploiești, Vălenii de Munte și al comunei Dumbrăveni, județul Suceava, al municipiilor Soroca, Edineț, orașului Leova, raionului Sângerei și al comunei Cazangic (Republica Moldova). Numele său îl poartă Biblioteca publică raională Leova și Gimnaziul din comuna Dumbrăvița, raionul Sângerei.

Referințe critice

Agache Catinca. Valeriu Matei – exponent al modernizării limbajului poetic din lirica basarabeană, în vol.: Literatura română din țările vecine. 1945 – 2000. Iași, edit. Princeps Edit, 2005.
Alexandrescu Sorin. Une nouvelle poésie roumaine en Moldavie, în vol. Une antologie de la poésie moldave, Paris, edit. L”Esprit de Péninsules, 1996.
Alexandru Ioan. Tânărul poet, în Luceafărul, București, 9 iulie1988.
Avramescu Lucian. Un poet de peste Prut - Valeriu Matei, în Tineretul liber. Supliment literar-artistic, București, 13 ianuarie1990.
Bărbulescu Marian. Un poet al esențelor – Valeriu Matei, în Literatura și arta, nr.nr.42,43 din 21 și 28 octombrie 2004.
Boaru Nicu. Nobila stirpe, în Telegraful de Prahova, nr.40 (1643), 28 februarie 2002.
Busuioc Nicolae. Proiecție și viziune de sinteză imaginară, în Dacia literară, nr. 92 (5/2010).
Călin Constantin. Valeriu Matei. Somn de lup, în Unirea, Focșani, nr.2, 15-21 august 1991.
Chiper Grigore. Săgeata, lancea, spada, în Curierul de seară, Ch., 12 februarie 1991.
Chiper Grigore. Fanarul exterior și Grecia imaginară, în Contrafort, nr.12, decembrie 2004.
Cimpoi Mihai. Prologul, în Moldova socialistă, nr.283, 9 decembrie 1987;
Cimpoi Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia. Ch., 1997.
Cimpoi Mihai. Valeriu Matei și relecturile barbiene, în Critice, vol.IV, Demonul relecturii, Craiova, Fundația Scrisul Rămânesc, 2004, pp. 234 – 237.
Cimpoi Mihai. Valeriu Matei, în Mica enciclopedie ilustrată a scriitorilor din Republica Moldova, p.p. 465 – 474, București –Chișinău, edit. Litera internațional, 2005.
Cimpoi Mihai. Matei Valeriu, în Dicționarul general al literaturii române, vol L/O, p.p. 271 – 272, București, edit. Univers enciclopedic, 2005.
Cimpoi Mihai. Modul intelectual al lirei, în Literatura și arta, 26 martie 2009, nr.12 /3315/.
Cimpoi Mihai. Poetul cântecului trist al formelor, pref. la vol. Valeriu Matei. Elegiile fiului risipitor. Opera poetică, Iași, edit. Princeps Edit, 2010.
Cioclea Eugen. Cartea de vizită, în Lanterna magică, Ch., nr. 5, 15–29 februarie 1992.
Ciopraga Constantin. Valeriu Matei – poet al rezistenței, în Convorbiri literare, nr.9 (129), Iași, sept.2006.
Codreanu Theodor. Singurătatea lupului, în Viața Basarabiei, nr.3, 2004.
Codreanu Theodor. Un caz de postmodernism premodern, postf. la vol. Valeriu Matei. Elegiile fiului risipitor. Opera poetică, Iași, edit. Princeps Edit, 2010.
Codruț Mariana. Căci nu sunt decât călcâi, în Cronica, Iași, 4 august 1989.
Colesnic Iurie. Un poet ce-și cântă generația, în Ora satului, nr. din februarie 2004.
Condurache Val. De la Nistru pân' la Tisa, în România literară, București, 27 iunie 1990.
Corbu Daniel. Valeriu Matei sau noul expresionism liric, în Philologia, nr. 1-2, Ch., 2010 și în Cronica, nr.7 (iulie), Iași, 2010.
Crăciun Victor. Postfață, în vol. Somn de lup, edit. Semne, București, 2006.
Dabija Nicolae. Un spartan, în Literatura și arta, 26 martie 2009, nr.12 (3315).
Dinescu Viorel. Orașul fără farduri, în Literatura și arta, Ch., nr. 48, 27 noiembrie 2003.
Dinescu Viorel. Mai dreapta cinstire, în Literatura și arta, nr. 8, 26 februarie 2004.
Dinescu Viorel. Ultima experiență, în Viața Basarabiei, nr.3, 2004.
Dinescu Viorel. Portretul unui argonaut, în Literatura și arta, 26 martie 2009, nr.12 (3315).
Dinescu Viorel. Paloarea luminii, în Literatura și arta, nr.13, 1 aprilie 2010.
Dinescu Viorel. Șlefuitorul de versuri, în Literatura și arta, nr.21, 27 mai 2010.
Doinaș Ștefan Augustin. O panoramă lirică necesară, în Cronica Română, București, 17 iunie 1999;
Fonari Victoria. Troia în creația lui Valeriu Matei – portalul oglindirii prezentului în confruntările dintre secole, în Danubius Universitas, vol. 2, nr. 2, 2020. https://dj.univ-danubius.ro/index.php/DU/article/view/810
Groșan Ioan. Jumătate de veac de prizonierat, în Cuvântul, București, nr.36, septembrie 1991.
Manea Ion. Valeriu Matei sau sacrificarea întru poezie, în Viața liberă, Galați, an.XV, nr.2299, 8 ianuarie 2009.
Manolache Petre. Moartea lui Zenon de Valeriu Matei, în Porto-Franco, Galați, nr.3, 1996.
Marcu Emilian. Valeriu Matei. Somn de lup, în Convorbiri literare, octombrie 2006, nr.10 (130).
Matei Valeriu, în Dicționarul scriitorilor români din Basarabia. 1812 – 2006, edit. Prut Internațional, p. 302 -304.
Nicolaev Matei. Destinul țării, mai întâi..., în Viața satului, nr.141, 21 noiembrie 1987.
Poantă Petru. Ceremonialul începutului, în Tribuna, Cluj-Napoca, nr.32, 8-14 august 1991.
Pop Ion. Între nufăr și spadă, în Vatra,Târgu-Mureș, nr.6, 1995;
Popa Nicolae. Solemnitatea ca pretext, în Literatura și arta, Ch., nr.21, mai 1991.
Prus Elena. Valeriu Matei ou le spectacle sacre de la poésie, în rev. Fenêtre Francophones, Chișinău, nr. 4 – 6, 2008 -2009.
Rachieru Adrian Dinu. Un triptic, în Convorbiri literare, nr.7 (115), iulie 2005;
Răileanu Vitalie. Șaisprezece ipostaze poetice, în Literatura și arta, 26 martie 2009, nr.12(3315) și în vol. Totul la prezent, edit. T-Par, Ch., 2010.
Simion Eugen. Poezia lui Valeriu Matei, în Literatorul, București, nr.16, 1995 și în Scriitori români de azi, vol.IV, edit. David- Litera, Ch.-București, 1998;
Sicoie Florin. Un poet adevărat, în Monitorul de Prahova, Ploiești, 5 aprilie 2002.
Spiridon Vasile. Metafizică, în rev. Ateneu, nr.9, Bacău, 1995.
Ștefănescu Alex. Diafanități, în România literară, București, nr.21-28, 1995.
Tărâțeanu Vasile. „Și-n țara-mi sfâșiată urmăresc / singura pradă sacră – poezia...”, în rev. Concordia, Cernăuți, martie, 2009.
Vicol Dragoș. Valeriu Matei. Condiția sacerdotala a poeziei, în Literatura și Arta, Ch., nr.12, 25 martie 1999.
Vieru Grigore. Înnobilarea poeziei, în Tineretul Moldovei, Ch., 13 noiembrie 1987.

Note

^ ^a ^b Document Word: Lista completă a membrilor de onoare din străinătate ai Academiei Române, în ordine alfabetică Arhivat în 8 august 2014, la Wayback Machine.
^ Calendar Național. Ed. Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, 2019
^ Cititor de serviciu: Versuri scrise într-o limbă interzisă, 6 iulie 2012, Alex. Ștefănescu, Evenimentul zilei, accesat la 11 mai 2013

Bibliografie

Eugen Simion. Poezia lui Valeriu Matei, în Scriitori români de azi, vol. IV, București - Chișinău, edit. David - Litera, 1998
Ioan Alexandru. Tânărul poet, rev. Luceafărul, București, 9 iulie 1988
Alex Ștefănescu. Diafanități, în România literară, nr. 21-28, București, 1995
Ștefan Augustin Doinaș. O panoramă lirică necesară, în Cronica română, București, 17 iunie 1999
Grigore Vieru. Înnobilarea poeziei', în Tineretul Moldovei, 13 noiembrie 1987
Sorin Alexandrescu în vol. Une antologie de la poesie moldave, Paris, 1996
Mihai Cimpoi. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Chișinău, 1997
Mihai Cimpoi. Poetul cântecului trist al formelor, pref. la vol. Valeriu Matei. Elegiile fiului risipitor. Opera poetică, colecț. Ediții critice, Iași, edit. Princeps Edit, 2010.
Dicționarul general al literaturii române, vol.V, București, 2007
Mica enciclopedie ilustrată a scriitorilor din Republica Moldova, București - Chișinău, edit. Litera Internațional, 2005
Constantin Ciopraga. Valeriu Matei - poet al rezistenței, în Convorbiri literare, nr. 9, Iași, 2006
Theodor Codreanu. Singurătatea lupului, în Viața Basarabiei, nr.3, 2004
Nicolae Dabija. Un spartan, în Literatura și arta, 26 martie 2009
Dicționarul scriitorilor români din Basarabia. 1812 - 2006, edit. Prut Internațional, 2007 (ediția a II-a - 2010).
Tudor Țopa (redactor principal). Localitățile Moldovei, Enciclopedie, vol. 3
Petru Soltan (redactor principal), Calendar Național

Legături externe

Site oficial Arhivat în 4 aprilie 2011, la Wayback Machine.
Materiale media legate de Valeriu Matei la Wikimedia Commons

[acad.ro-1] Document Word: Lista completă a membrilor de onoare din străinătate ai Academiei Române, în ordine alfabetică Arhivat în 8 august 2014, la Wayback Machine.

[2] Calendar Național. Ed. Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, 2019

[cp2013-05-11-3] Cititor de serviciu: Versuri scrise într-o limbă interzisă, 6 iulie 2012, Alex. Ștefănescu, Evenimentul zilei, accesat la 11 mai 2013

[1]

[2]

[3]