Vanghea Mihanj-Steryu
Date personale
Născută (74 de ani) Modificați la Wikidata
Dolani⁠(d), Macedonia de Nord Modificați la Wikidata

Vanghea Mihanj-Steryu (n. 10 noiembrie 1950, Dolean, Macedonia) este o poetă, prozatoare, traducătoare, pictoriță, realizatoare de film și actriță aromână din Macedonia.[1]

Biografie

modificare

A studiat în Macedonia și Serbia.

În perioada 1969-1970 a lucrat pentru parlamentul Comunitãții Shtip-Macedonia. În 1970 s-a mutat la Skopje și a lucrat la Filarmonica de Stat în perioada 1974-1992.

A organizat expoziții de cărți (Poets shi operi) scrise de autori aromâni din Macedonia în perioada 2000-2006. Din 1993 este artist independent.

Criticul literar Hristu Cândroveanu a spus despre ea că este o poetă „de un talent indiscutabil” din spațiul aromânilor, care „dintre toate populațiunile românești așezate de-a dreapta Dunării... care și-a păstrat pînă azi numele etnic în legătură cu originea lor”.

A debutat în poezie în 1975 și a publicat peste 30 de volume de poezie și proză.

  • Lilici (puizii)
  • Scânteaua (puizii shi prozâ ti fichurits)
  • Vreari fârâ mardzinâ (puizii)
  • Steaua di cuibari (puizii ti fichurits)
  • Vârdzâ pi suflit (puizii)
  • Ocljul-a suflitului (puizii)
  • Tser fârâ steali (puizii)
  • Calea câtrâ lunjinâ (puizii)

Editor de antologii de poezie aromână

modificare

A editat mai multe volume de poezie aromână:

  • Giurdani di scânteali;
  • Mutritlu a poetslor, vol. 1-2;
  • Meri dianili a poetslor;
  • Panorama-a poetslor;
  • Boatsea-a poetslor Njic Antologlii di poets românj dit Rumânia pi limba aromânâ shi machedonâ.

Cele mai cunoscute romane sunt: Chindișiti nirach, Mushatili Aromâni, vol 1-2, Casi fârâ pârneatzi, și Steali di mârdzeali.

Proză scurtă

modificare

Este autoarea volumului de proză scurtă pentru copii Tser fãrã steali.

Traducere

modificare

A tradus 15 cărți din limba română în aromână.

Pictură

modificare

A organizat mai multe expoziții ale pictorilor aromâni, români, albanezi, și macedoneni în periodada 2000-2006.

A realizat primul film despre aromâni, Cu dor di armâna mea, în regia bulgarului Costea Bicov.

Este autoarea primei piese de teatru, scrisă în aromână, Lali Nida s-an puliseasthti cu andrihashtjâly, din Macedonia. A fost pusă în scenă de Toma Enache cu actori români.

Societatea Femeilor Aromâne

modificare

A fondat "Societate Femeilor Aromâne" din Macedonia în 1994 și revista acesteia "Armânâ machedonâ" în 1966.

A înființat revista pentru copii "Lândunicâ".

A luat mai multe premii, printre care cele mai importante: Premiul "Lucian Blaga" în cadrul Festivalului de Poezie "Lucian Blaga", Sebeș-Alba, 2004, Premiul „Mihai Eminescu”, Chișinău, Premiul Salonului Internațional de Carte Românească de la Iași.[2]

Referințe și note

modificare
  1. ^ astra.iasi.roedu.net/pdf/nr57p32-33.pdf
  2. ^ www.philippide.ro/Romani%20majoritari_2007/38_AGACHE.pdf
  • Aromânii. Dialectul aromân. Studiu lingvistic de Th.Capidan, ediția a II-a, Editura Fundației Culturale aromâne „Dimîndarea pãrinteascã”, București, 2005, p. 3.