Vanghea Mihanj-Steryu
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Vanghea Mihanj-Steryu | |
Date personale | |
---|---|
Născută | (74 de ani) Dolani(d), Macedonia de Nord |
Modifică date / text |
Vanghea Mihanj-Steryu (n. 10 noiembrie 1950, Dolean, Macedonia) este o poetă, prozatoare, traducătoare, pictoriță, realizatoare de film și actriță aromână din Macedonia.[1]
Biografie
modificareA studiat în Macedonia și Serbia.
În perioada 1969-1970 a lucrat pentru parlamentul Comunitãții Shtip-Macedonia. În 1970 s-a mutat la Skopje și a lucrat la Filarmonica de Stat în perioada 1974-1992.
A organizat expoziții de cărți (Poets shi operi) scrise de autori aromâni din Macedonia în perioada 2000-2006. Din 1993 este artist independent.
Criticul literar Hristu Cândroveanu a spus despre ea că este o poetă „de un talent indiscutabil” din spațiul aromânilor, care „dintre toate populațiunile românești așezate de-a dreapta Dunării... care și-a păstrat pînă azi numele etnic în legătură cu originea lor”.
Poezie
modificareA debutat în poezie în 1975 și a publicat peste 30 de volume de poezie și proză.
- Lilici (puizii)
- Scânteaua (puizii shi prozâ ti fichurits)
- Vreari fârâ mardzinâ (puizii)
- Steaua di cuibari (puizii ti fichurits)
- Vârdzâ pi suflit (puizii)
- Ocljul-a suflitului (puizii)
- Tser fârâ steali (puizii)
- Calea câtrâ lunjinâ (puizii)
Editor de antologii de poezie aromână
modificareA editat mai multe volume de poezie aromână:
- Giurdani di scânteali;
- Mutritlu a poetslor, vol. 1-2;
- Meri dianili a poetslor;
- Panorama-a poetslor;
- Boatsea-a poetslor Njic Antologlii di poets românj dit Rumânia pi limba aromânâ shi machedonâ.
Proză
modificareCele mai cunoscute romane sunt: Chindișiti nirach, Mushatili Aromâni, vol 1-2, Casi fârâ pârneatzi, și Steali di mârdzeali.
Proză scurtă
modificareEste autoarea volumului de proză scurtă pentru copii Tser fãrã steali.
Traducere
modificareA tradus 15 cărți din limba română în aromână.
Pictură
modificareA organizat mai multe expoziții ale pictorilor aromâni, români, albanezi, și macedoneni în periodada 2000-2006.
Film
modificareA realizat primul film despre aromâni, Cu dor di armâna mea, în regia bulgarului Costea Bicov.
Teatru
modificareEste autoarea primei piese de teatru, scrisă în aromână, Lali Nida s-an puliseasthti cu andrihashtjâly, din Macedonia. A fost pusă în scenă de Toma Enache cu actori români.
Societatea Femeilor Aromâne
modificareA fondat "Societate Femeilor Aromâne" din Macedonia în 1994 și revista acesteia "Armânâ machedonâ" în 1966.
A înființat revista pentru copii "Lândunicâ".
Premii
modificareA luat mai multe premii, printre care cele mai importante: Premiul "Lucian Blaga" în cadrul Festivalului de Poezie "Lucian Blaga", Sebeș-Alba, 2004, Premiul „Mihai Eminescu”, Chișinău, Premiul Salonului Internațional de Carte Românească de la Iași.[2]
Referințe și note
modificare- Aromânii. Dialectul aromân. Studiu lingvistic de Th.Capidan, ediția a II-a, Editura Fundației Culturale aromâne „Dimîndarea pãrinteascã”, București, 2005, p. 3.