Varnița, Anenii Noi

sat din raionul Anenii Noi, Republica Moldova
Pentru alte sensuri, vedeți Varnița (dezambiguizare).

Varnița este un sat din raionul Anenii Noi, Republica Moldova.

Varnița
—  sat  —
Nistrul în împrejurimile satului (1980)
Nistrul în împrejurimile satului (1980)
Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Varnița se află în Anenii Noi
Varnița
Varnița
Varnița (Anenii Noi)
Localizarea satului pe harta Moldovei
Varnița se află în Anenii Noi
Varnița
Varnița
Varnița (Anenii Noi)
Localizarea satului pe harta raionului Anenii Noi
Coordonate: 46°52′N 29°28′E ({{PAGENAME}}) / 46.867°N 29.467°E

Țară Republica Moldova
RaionAnenii Noi
Prima atestare1560

Guvernare
 - PrimarAlexandr Nichitenco (PSDE[2], 2023)

Suprafață
 - Total27,26 km²
Altitudine27 m.d.m.

Populație (2014)
 - Total5.105 locuitori

Cod poștalMD-6539[1]
Prefix telefonic+373 265

Prezență online
Sit oficial

Harta satului și localitățile din jur
Harta satului și localitățile din jur
Harta satului și localitățile din jur

Aflându-se în zona de conflict cu autoproclamata RMN, în localitate sunt dislocați peste 100 de polițiști.

Etimologie modificare

Varnița este un cuvânt provenit din limba bulgară варница (varnica), având sensul de „cuptor pentru var”.

Istoric modificare

Raiaua Benderului modificare

Regimul țarist modificare

Perioada românească modificare

Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului din 1922 înregistrează în satul Varnița Biserica Acoperământul Maicii Domnului, zidită din piatră în anul 1913, fiind numărate 330 de curți de români și ruși. În anul 1922, serviciul de paroh protoiereu a fost îndeplinit de Iona Elașcu (18 ani, absolvent al seminarului teologic; în serviciu sfânt din 1903; în biserica din satul Varnița din 1909). În același an, Mihei Curcă este menționat în funcția de cântăreț al bisericii, fiind absolvent al școlii de cântăreți bisericești (servind în Scumpia din 1911)[3]

Conform Dicționarului statistic al Basarabiei, publicat în 1923, în satul Varnița erau 420 de gospodării, inclusiv 1315 bărbați și 1456 femei. În domeniul economic activau o tovărășie țărănească și o carieră de piatră. Educarea copiilor era asigurată d o școală mixtă (băieți+fete), grădiniță de copii. Printre funcțiile administrative, în Varința, funcționa primăria, un post de jandarmi, poștă rurală.[4]

În perioada interbelică satul Varnița fost centru de comună cu aceeași denumire, care a inclus și satul Calfa.[5]

Ocupația sovietică modificare

Populația modificare

 

Structură etnică

     moldoveni (80,26%)

     ucraineni (5,42%)

     ruși (10,78%)

     găgăuzi (0,36%)

     bulgari (0,83%)

     români (0,26%)

     evrei (0,02%)

     polonezi (0,02%)

     țigani (1,19%)

     alte etnii / nedeclarată (0,86%)

Conform datelor recensământului din 2004, populația satului este de 4.210 locuitori, dintre care 2.081 (49,43%) bărbați și 2.129 (50,57%) femei.[6] Structura etnică a populației în cadrul satului arată astfel:[7]

  • moldoveni — 3.379;
  • ucraineni — 228;
  • ruși — 454;
  • găgăuzi — 15;
  • bulgari — 35;
  • români — 11;
  • evrei — 1;
  • polonezi — 1;
  • țigani — 50;
  • altele / nedeclarată — 36.

Administrație și politică modificare

Componența Consiliului local Varnița (13 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,[8] este următoarea:

  Partid Consilieri Componență
  Partidul Social Democrat European 5          
  Platforma Demnitate și Adevăr 3          
  Partidul Acțiune și Solidaritate 2          
  Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 2          
  Candidat independent VLADIMIR CARA 1          

Economia modificare

Din punct de vedere economic Varnița se bazează pe agricultură, ca și toate comunele Moldovei. Sunt prezente și un număr de fabrici alimentare și de prelucrare a materialelor. Principalele drumuri sunt betonate, dar cea mai mare parte din drumuri încă nu sunt modernizate.

Utilități modificare

Varnița se află în afara zonei de recepție a televiziunii moldovenești și toate gospodăriile sunt conectate la televiziunea transnistriană. Internetul este accesibil prin două rețele: transnistrian(IDC) și moldovenesc (Moldtelecom). Gazul, apa și energia electrică sunt obținute din Transnistria, la un cost mai mic decât în Moldova.

Transportul public modificare

Varnița este situată între orașul Bender și cartierul Nordic, legătura cu orașul se face prin intermediul autobuzelor Nr. 7 care circula la un interval de 15 minute, Nr. 24 și Nr. 25 care circulă cu interval mai mare.

Natura locului modificare

Personalități modificare

Născuți în Varnița modificare

  • Teodosie Chirică (1866–1937), episcop al Bisericii Ortodoxe Ruse, Episcop de Nikolaev, ulterior, de Kursk și Kostroma.

Au locuit în Varnița modificare

Referințe modificare

  1. ^ „Oficiul Poștal Varnița, raionul Anenii Noi”. Poșta Moldovei. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „Alegerea Primarului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Varnița”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în . 
  3. ^ Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului (Basarabia). Chișinău: Tipografie Eparhială, 1922, pp. 211.
  4. ^ Dicționarul statistic al Basarabiei. Chișinău: Tipografia societății anonime „Glasul Poporului”, 1923, pp. 578-579.
  5. ^ Tablou de regruparea comunelor rurale. Întocmit conform legii pentru modificarea unor dispozițiuni din legea pentru Organizarea administrațiunii locale (publicata in monitorul oficial nr. 161 din 15 iulie 1931). Cu un supliment de tablou de municipiile, comunele urbane reședință, nereședință și suburbane din întreaga țară. București: Imprimeria Centrală (Monitorul oficial și imprimeriile statului), 1931, p. 46.
  6. ^ „Populația pe medii, localități și sexe, în profil teritorial” (XLS). Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. . Accesat în . 
  7. ^ „Populația pe naționalități și localități, în profil teritorial” (XLS). Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. . Accesat în . 
  8. ^ „Alegerea Consiliului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Varnița”. Comisia Electorală Centrală. . Accesat în . 

Bibliografia modificare

  • Poștarencu D. Istoria satului Varnița. Chișinău: Universitas, 1992. ISBN 5-362-00919-2

Legături externe modificare