Vasile Avram

scriitor român

[1]Vasile Avram (n. 17 iunie 1940, satul Lemniu, comuna Letca, județul Sălaj, d. 12 decembrie 2002, Mănăstirea Nicula, județul Cluj) a fost un scriitor și etnolog român.[2][3]

A urmat cursurile Liceului Clasic din Cluj, iar în perioada 19621967 a urmat Facultatea de Filologie de la Universitatea din Timișoara (având ca profesor de folclor pe prof. Ovidiu Bârlea) și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj (frecventând în paralel și cursurile de filozofie ale profesorilor D.D. Roșca, Liviu Rusu și alții).[4]

Activitate publicistică la: Informația Harghitei, Transilvania, Astra, Memoria ethnologica, Porolissum, Tribuna Sibiului, Opinia publică, Dimineața, Continent, Renașterea, Curierul de Transilvania, Casa, Cetatea literară — revista scriitorilor români de pretutindeni, Tribuna[5] etc. Din 1994 până la sfârșitul vieții a fost cadru didactic la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. În 1998 a obținut doctoratul în filologie (specializarea etnologie) la Universitatea din București, cu teza Mit și religie în tradiția românească.[4][6]

Casa memorială "Vasile Avram" din Lemniu
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Vasile Avram

In memoriam

modificare
  • Casa memorială „Vasile Avram” din Lemniu[7][8][1]
  • Volumul omagial Vasile Avram, 2006[4]
  • Volumul omagial Vasile Avram, omul și opera : din Lemniu la Nicula - un ocol prin lume, 2011[8][9]
  • Spirala, Ed. Cartea Românească, 1987 (ed. 2: Ed. Ecclesia, Nicula, 2007);
  • Zeul din labirint[5], Sibiu, 1992;
  • Constelația magicului, Editura Universitatea Creștină, Năsăud, 1994[10];
  • Cărțile eptimahice[5], Sibiu, 1996;
  • Anima dr. Telea - Timp și destin la Noul Român[5], Sibiu, 1996 (ed. 2, Ed. Ecclesia, 2006);
  • Creștinismul cosmic - o paradigmă pierdută?[5], Ed. Sæculum, Sibiu, 1999;
  • Interviu transfinit. Mircea Ivănescu răspunde la 286 de întrebări ale lui Vasile Avram, Ed. Ecclesia, 2004;
  • Elegiile orhideei, poem transcedental, Nicula, Ed. Ecclesia, 2004;
  • Călătorii de sâmbătă, Nicula[5], Ed. Ecclesia, 2004;
  • Fiul Apocrif, Nicula[5], Ed. Ecclesia, 2005;
  • Chipurile divinității. O hermeneutică a modelelor teofanice în spațiul sud-est european (ortodox)[5], Ed. Ethnologica, Baia Mare, 2006.
  • Roata stelelor (Teatru), Editura Ecclesia, Nicula, 2010, ISBN 978-606-8166-01-8[11]

Traduceri

modificare
  • Rainer Maria Rilke, Elegiile din Duino, Nicula, Ed. Ecclesia, 2007[5]
  1. ^ a b Vasile Avram, omul și opera: din Lemniu la Nicula - un ocol prin lume. Baia Mare: Editura Ethnologica. . p. 65. ISBN 978-606-8213-06-4. 
  2. ^ Datcu, Iordan, Dicționarul etnologilor români, Colecția Orizont enciclopedic, Editura Saeculum, București, 2001, ISBN 973-642-098-1
  3. ^ Pop, Florica (coord.), Sălaj - oameni si opere. Dicționar biobibliografic[nefuncțională], Editor Biblioteca Județeană „I. S. Bădescu” Sălaj, Editura DACIA XXI, Cluj-Napoca, 2011, ISBN 978-606-604-235-2, pp. 20-21
  4. ^ a b c Vasile Avram, Seria Personalia nr. 5, Editor Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, Sibiu, 2006
  5. ^ a b c d e f g h i Biblioteca Județeană I.S. Bădescu Sălaj (). Sălaj - Oameni și opere, Ediția a II-a, adăugită și revizuită. Zalău. p. 24. 
  6. ^ Vasile Stancu, Să nu-l uităm pe profesorul, jurnalistul și scriitorul Vasile Avram Arhivat în , la Wayback Machine., Condeiul ardelean, 2011
  7. ^ Lemniu, Casa memorială Avram Vasile pe situl Welcome to Romania
  8. ^ a b Casa memorială Vasile Avram, pe lista clădirilor de patrimoniu Arhivat în , la Wayback Machine., Magazin Sălăjean, 19 octombrie 2011
  9. ^ Vasile Avram, omul și opera : din Lemniu la Nicula - un ocol prin lume, Editor Ștefan Mariș, Serie: Colecția personalități, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2011, ISBN 978-606-8213-06-4
  10. ^ — o viziune românească asupra misterului existențial[nefuncțională]
  11. ^ V. Avram, Roata stelelor (Teatru)[nefuncțională]

Casa memorială „Vasile Avram" din Lemniu

modificare