Vasile Pavelcu
Vasile Pavelcu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 4 august 1900 Costuleni, Imperiul Rus, azi Republica Moldova |
Decedat | 21 februarie 1991 Iași |
Cetățenie | România |
Ocupație | psiholog |
Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text |
Vasile Pavelcu (n. 4 august 1900, Costuleni, Imperiul Rus, azi Republica Moldova – d. 21 februarie 1991, Iași) a fost un psiholog român, membru titular (din 1974) al Academiei
Române.[1]
Membru titular al Academiei Române |
---|
După școala primară și liceul urmate la Chișinău și studiile universitare de matematică la Kiev era nevoit datorită schimbărilor sociale din 1918 să se refugieze în România inscriindu-se la Facultatea de Filosofie a Universității din Iași.
Carieră universitară
modificareȘi-a susținut doctoratul la Iași în 1936 cu teza Limitele afectivității.
În anul 1928 a fost numit asistent la Catedra de Pedagogie a Universității din Iași, tot în același timp și ca profesor de psihologie. În 1942 a obținut postul de conferențiar, apoi prin concurs în 1943 devine profesor titular de psihologie. A fost decan al Facultății de Litere și Filosofie, decan al Facultății de Psihologie și șeful catedrei de Psihologie până la pensionare.
Opere
modificare- Cunoașterea de sine și cunoașterea personalității, 1982
- Principii de docimologie, 1968
Distincții
modificareÎn iunie 1969 i s-a conferit titlul de Profesor universitar emerit al Republicii Socialiste România „în semn de prețuire a personalului didactic pentru activitatea meritorie în domeniul instruirii și educării elevilor și studenților și a contribuției aduse la dezvoltarea învățămîntului și culturii din patria noastră”.[2]
Note
modificare- ^ Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – P
- ^ Decretul nr. 493 din 26 iunie 1969 privind conferirea de titluri ale Republicii Socialiste România unor cadre didactice din învățămîntul de toate gradele, cu prilejul zilei de 30 iunie, Ziua învățătorului, text publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România din 14 iulie 1969.