Kálmán Verbőczy

ofițer maghiar din Divizia Secuiască
(Redirecționat de la Verbőczy Kálmán)
Kálmán Verbőczy

Fotografie din 1919
Date personale
Născut1888
Debrețin
DecedatGyőr
1967
Cetățenie Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațiemilitar Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba maghiară Modificați la Wikidata
Activitate
A luptat pentru Austro-Ungaria
Prima Republică Ungară
Republica Sovietică Ungaria
RamuraInfanterie
UnitateaGrupul Verbőczy al Diviziei Secuiești
Bătălii / RăzboaieRăzboiul româno-ungar din 1919

Kálmán Verbőczy (n. 1888, Debrețin, Ungaria – d. 1967, Győr, Ungaria) a fost un ofițer maghiar care a comandat Grupul Verbőczy al Diviziei Secuiești.[1]

De numele său sunt legate un număr de acte reprobabile comise în anul 1919, cu precădere în depresiunea Beiuș, de către unitatea pe care a comandat-o, având în acest timp gradul de căpitan.[2] De asemenea, este cunoscut pentru faptul că a încurajat și a ratificat comportamentul terorist și ultrașovin al subordonaților săi.[3]

Conform episcopului Roman Ciorogariu Verbőczy era alcoolic,[4] și ucidea fără milă,[5] fiind cel mai sângeros ostaș al comandamentului ungar.[6] Poartă, alături de adjunctul său – locotenentul Ürmösi -, răspunderea principală pentru asasinarea fruntașilor români Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș.[7]

Conform profesorului Teodor Neș, a fost cel mai activ colector de soldați pentru Divizia secuiască.[8] De asemenea, a avut o atitudine intransigentă și reacționară față de comuniști.[9]

În România o asociație de tineret a cercetașilor din comuna Tărcaia, îi poartă numele.[10]

Referințe modificare

  1. ^ hu Barna, Gottfried; A Székely hadosztály, 1918-1919, II Arhivat în , la Wayback Machine.; hargitakiado.ro; 2007; accesat la 21 iunie 2018
  2. ^ Faur, Viorel; Viața politică a românilor bihoreni (1849-1919); Fundația Culturală „Cele trei Crișuri”; Oradea; 1992; p. 153
  3. ^ Neș, Teodor; A doua carte despre oameni din Bihor; Oradea, Comitetul pentru cultură și educație socialistă; 1979; p. 221
  4. ^ Zile trăite, Ciorogariu, 1926, p. 243
  5. ^ Zile trăite, Ciorogariu, 1926, p. 240
  6. ^ Zile trăite, Ciorogariu, 1926, p. 242
  7. ^ Zile trăite, Ciorogariu, 1926, p. 244
  8. ^ Calvarul Bihorului, Vasilescu, 1994, p. 22
  9. ^ Calvarul Bihorului, Vasilescu, 1994, p. 24
  10. ^ Judecătoria Beiuș; Dosar 2995/187/2016 din 14.12.2016 de acordare personalitate juridică; accesat la 3 iulie 2018

Bibliografie modificare

  • ro Ciorogariu, Roman R.; Zile trăite; Tipografia diecezană; Oradea; 1926

Lectură suplimentară modificare

   Acest articol despre un subiect legat de istoria României este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.