Vicariatul Apostolic al Moldovei

Vicariatul Apostolic al Moldovei
Poziție geografică
Țară	Principatul Moldovei, Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, România
Teritoriu	Moldova
Statistici
Decanate	vicariatele forane de Iași, Siret, Bistrița, Trotuș
Viața bisericească
Cult	romano-catolic
Înființare	1818
Desființare	1884
Conducere

Vicariatul Apostolic al Moldovei a fost un vicariat romano-catolic din Principatul Moldovei și ulterior din Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești care a fost înființat de Sfântul Scaun datorită condițiilor socio-politice vitrege de la acel moment.

Context

După moartea Episcopului de Bacău Iosif Bonaventura Berardi, condițiile epocii nu au mai permis niciunui episcop să poarte titlul de episcopi de Bacău. Neobținându-se din partea Imperiului Otoman firmanul de rezidență al episcopului latin în Principatul Moldovei s-a trecut la înființarea Vicariatului Apostolic al Moldovei, organizare bisericească care a funcționat până în anul 1884, când a fost înființată Episcopia de Iași ce a pus capăt vacanței episcopale din Moldova.

Titulari

În această perioadă s-au succedat un număr de 12 vizitatori apostolici.

• Ioan-Filip Paroni (1818-1825);
• Bonaventura Zabberoni (1825-1826).

Misiunea condusă de prefecți apostolici (1826–1838)

• Iosif Gualtieri (1826-1827);
• Inocentius Pamfilli (1827-1829);
• Carol Magni (1832-1835).

Fidelis Dehm, administrator apostolic între 1878-1880.

Misiunea condusă de episcopi (1838-1884)

• Petru-Rafail Arduini (1838-1843);
• Paul Sardi (1843-1848);
• Antonio De Stefano (1848-1859);
• Iosif Tomassi (1859-1864, vizitator general);
• Iosif Salandari (1864-1873);
• Anton Grasselli^{⁠(pl)[traduceți]} (1874);
• Ludovic Marangoni (1874-1877);
• Fidelis Dehm^{⁠(de)[traduceți]} (1878-1880);
• Nicolae Iosif Camilli (1881 - 27 iunie 1884).