Vladimir Propp
Date personale
Născut[2][3] Modificați la Wikidata
Sankt Petersburg, Imperiul Rus[4] Modificați la Wikidata
Decedat (75 de ani)[4][3][2][5][6] Modificați la Wikidata
Leningrad, RSFS Rusă, URSS[4] Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Rus
 Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Modificați la Wikidata
Ocupațieantropolog
lingvist
scriitor
cadru didactic universitar[*]
critic literar[*]
istoric literar[*]
filolog[*]
folclorist[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba rusă[2][7]
limba germană Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniufolcloristică
etnografie
studii slavice
literatura rusă
literatura germană
filologie germanică[*]
filologie[1]  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea de Stat din Sankt Petersburg  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea de Stat din Sankt Petersburg
Ucilișce Sveatoi Annî[*][[Ucilișce Sveatoi Annî (school in Russia)|​]]  Modificați la Wikidata
DoctoranziLev Samuilovici Klein[*][[Lev Samuilovici Klein (Russian archaeologist (1927-2019))|​]]
Butinov, Nikolai Aleksandrovici[*][[Butinov, Nikolai Aleksandrovici |​]]
M. P. Cherednikova[*][[M. P. Cherednikova |​]]
Șahnovici, Mihail Iosifovici[*][[Șahnovici, Mihail Iosifovici (Russian folklorist)|​]]
Dobrovolskaia, Iulia Abramovna[*][[Dobrovolskaia, Iulia Abramovna (Russian linguist (1917-2016))|​]]  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentrumorfologia narodnoi skazki[*][[morfologia narodnoi skazki (1928 work by Vladimir Propp)|​]]  Modificați la Wikidata
PremiiOrdinul Steagul Roșu al Muncii  Modificați la Wikidata

Vladimir Iakovlevitch Propp (n. , Sankt Petersburg, Imperiul Rus – d. , Leningrad, RSFS Rusă, URSS) a fost un folclorist și cercetător literar rus ce aparținea școlii structuraliste și care și-a dedicat întreaga viață studierii basmelor populare rusești pentru a le descompune în cele mai mici părți componente cu putință.

Studiul său cel mai important Morfologia basmului a apărut în limba rusă în anul 1926, dar acesta și-a câștigat popularitatea în vestul Europei prin intermediul unei traduceri publicate în limba engleză abia în anul 1950. Propp, studiind un corpus de basme populare rusești, a ajuns la concluzia că toate basmele seamăna între ele, după ce a ajuns la concluzia că exista 32 de tipuri de basme, cu structură tipică (schemă basmică):

  • O situație inițială de echilibru care este periclitată de un element al răului;
  • Se realizează o acțiune reparatorie printr-o aventură eroică;
  • Armonia se restabilește și eroul este răsplătit.

Teoriile sale au pus bazele naratologiei moderne și au dat un imbold structuralismului, curent din lingvistică ce va influența profund studiile literare de pretutindeni.

  1. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ a b c ProDetLit 
  3. ^ a b Literatorî Sankt-Peterburga. HH vek 
  4. ^ a b c Пропп Владимир Яковлевич, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  5. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  6. ^ Wladimir Jakowlewitsch Propp, Brockhaus Enzyklopädie 
  7. ^ Autoritatea BnF, accesat în