Vocală centrală
În fonetică, o vocală centrală (sau vocală medială) este o vocală articulată în partea de mijloc a cavității orale, cu limba într-o poziție intermediară între poziția pentru vocale anterioare și cea pentru vocale posterioare. Caracterul central este definit în raport cu poziția nici avansată și nici retrasă a limbii (anterioritate vocalică), și nu cu deschiderea mijlocie a gurii (deschidere vocalică); pentru aceasta din urmă există termenul de vocală mijlocie.
În limba română există trei vocale centrale, anume vocalele din cuvîntul împărat [ɨm.pə'rät]:
- [ɨ]: vocală închisă centrală nerotunjită,
- [ə]: Vocală mijlocie centrală nerotunjită,
- [ä]: Vocală deschisă centrală nerotunjită.
Vocale Vezi și AFI, consoane. | Modificare | ||||
Deschidere | Anterioritate | ||||
---|---|---|---|---|---|
Anterioare | Semiant. | Centrale | Semipost. | Posterioare | |
Închise | |||||
Cvasiînchise | |||||
Semiînchise | |||||
Mijlocii | |||||
Semideschise | |||||
Cvasideschise | |||||
Deschise | |||||
Legendă: | |||||
■ Celulele galbene corespund vocalelor din limba română. ■ Celulele crem indică vocale folosite rar în limba română. ■ Celulele gri corespund unor vocale rare, fără simbol fonetic. În perechile de vocale, în stânga figurează varianta nerotunjită, iar în dreapta cea rotunjită. |