Wikipedia

Walter E. Williams

Walter E. Williams
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Pennsylvania, SUA Modificați la Wikidata
Decedat (84 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Universitatea George Mason⁠(d), Virginia, SUA[2] Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Etnieafro-american Modificați la Wikidata
Ocupațieprezentator de radio[*]​
economist
cadru didactic universitar[*]​
columnist[*][[columnist (someone who writes for publication in a series, creating an article that usually offers commentary and opinions)|​]]
jurnalist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză Modificați la Wikidata
Activitate
InstituțieUniversitatea George Mason[*]​
Temple University[*][[Temple University (public research university in Philadelphia, United States)|​]]
California State University, Los Angeles[*][[California State University, Los Angeles (public university in Los Angeles, California, United States)|​]]  Modificați la Wikidata
Alma materCalifornia State University, Los Angeles[*][[California State University, Los Angeles (public university in Los Angeles, California, United States)|​]]
University of California, Los Angeles
University of California, Los Angeles
Benjamin Franklin High School[*][[Benjamin Franklin High School (high school in Philadelphia, Pennsylvania)|​]]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Walter Edward Williams (n. , Pennsylvania, SUA – d. , Universitatea George Mason⁠(d), Virginia, SUA) a fost un economist, comentator și intelectual american. Williams a fost profesor de economie în cadrul Universității George Mason⁠(d) și editorialist⁠(d). Cunoscut pentru convingerile sale libertariane și liberale,[3] lucrările sale au fost publicate în Townhall⁠(d), WorldNetDaily⁠(d) și Jewish World Review⁠(d). Acesta a fost deseori gazda emisiunii radio prezentată de Rush Limbaugh când acesta din urmă nu era disponibil.[4]

Biografie

modificare

Williams s-a născut în Philadelphia pe 31 martie 1936.[5] Tatăl lui Williams a părăsit familia, iar acesta și sora sa au fost crescuți doar de mamă.[6] Familia a locuit la început în Philadelphia de Vest, iar apoi s-au mutat în partea de nord a orașului în locuințele sociale⁠(d) Richard Allen când acesta avea 10 ani. Printre vecinii săi a fost și tânărul Bill Cosby.[7]

După ce a absolvit liceul Benjamin Franklin⁠(d), Williams a călătorit în California unde a locuit împreună cu tatăl său și a urmat cursurile Colegiului Los Angeles⁠(d) timp de un semestru.[8] Mai târziu s-a întors în Philadelphia și a început să lucreze ca taximetrist pentru Yellow Cab Company⁠(d).[9] În 1959, a fost recrutat în armată și a activat ca soldat în armata Statelor Unite.[10][11]

Fiind detașat în sudul țării, Williams „a luptat de unul singur împotriva legilor Jim Crow din interiorul armatei”. A contestat ordinea rasială cu declarații provocatoare la adresa celorlalți soldați. Din cauza acestor afirmații, a ajuns la curtea marțială unde și-a susținut cazul și a fost găsit nevinovat.[12] La scurt timp după, a fost transferat în Coreea. La sosire, acesta a bifat „caucazian” la rasă pe formularul personal. Când a fost chemat să dea explicații, Williams a susținut că dacă ar fi bifat „negru”, ar fi primit cele mai proaste slujbe existente. Acesta i-a trimis președintelui John F. Kennedy o scrisoare din Coreea în care denunța rasismul omniprezent în guvern și armată, respectiv se întreba ce reacții ar trebui americanii de culoare să aibă față de starea de fapt.

Acesta a primit un răspuns de la Secretarul Adjunct al Apărării, Alfred B. Fitt⁠(d), răspuns pe care l-a caracterizat drept „cel mai rațional răspuns pe care l-am primit de la vreun oficial”.[13]

După serviciul militar, Williams a lucrat pentru Departamentul de Probațiune din comitatul Los Angeles⁠(d) unde a monitorizat grupurile de delicvenți minori din 1963 până în 1967.[14] De asemenea, și-a reluat studiile și a obținut o diplomă de licență în economie în 1965 în cadrul California State College (astăzi Universitatea de Stat din California, Los Angeles⁠(d)).[14] A obținut atât diploma de master, cât și titlul de doctor în economie în cadrul UCLA.[15][16] Teza sa de doctorat a fost publicată cu titlul The Low-Income Market Place.[17]

În timpul studiilor la UCLA, Thomas Sowell a ajuns în campusul universitar în 1969 în calitate de profesor invitat. Deși nu a participat niciodată la cursurile lui Sowell, cei doi s-au cunoscut și au rămas prieteni pe viață. În vara anului 1972, Sowell a fost angajat ca director al Proiectului Minorităților Etnice al Institutului Urban, iar mai târziu Williams a devenit membru al proiectului.[18] Corespondența dintre cei doi este publicată în lucrarea A Man of Letters, o autobiografie din 2007 redactată de Sowell.[19]

Cariera

modificare

În timpul studiilor sale de doctorat, Williams a fost instructor în economie la Colegiul Los Angeles⁠(d) din 1967 până în 1969 și la Cal State Los Angeles⁠(d) din 1967 până în 1971.[20]

După ce s-a întors în Philadelphia, Williams a predat economie la Universitatea Temple⁠(d) din 1973 până în 1980.[21] În anul universitar 1975–76, Williams a fost un cercetător invitat la Instituția Hoover⁠(d) din cadrul Universității Stanford.[22] În 1980, Williams s-a alăturat Facultății de economie de la Universitatea George Mason⁠(d) din Fairfax, Virginia. În același an, Williams a început să redacteze o rubrică intitulată „A Minority View” pentru Heritage Features Syndicate care a fuzionat cu Creators Syndicate⁠(d) în 1991. [21] Din 1995 până în 2001, Williams a condus departamentul de economie din cadrul George Mason.[23] Cursurile predate de Williams la George Mason includ „Microeconomie intermediară” (curs universitar) și „Teoria microeconomică I” (curs postuniversitar).[24][25] Williams a continuat să predea la George Mason până la moartea sa în 2020.[26]

În cariera sa de aproape cincizeci de ani, acesta a scris sute de articole, recenzii de cărți și comentarii pentru reviste academice; printre acestea sunt American Economic Review⁠(d), Policy Review⁠(d) și Journal of Labor Research⁠(d). De asemenea, a publicat și în reviste precum The American Spectator, Newsweek, Reason⁠(d) și The Wall Street Journal.[27]

Acesta a primit o diplomă onorifică din partea Universidad Francisco Marroquín⁠(d). A făcut parte din diverse comisii consultative: Comitetul de revizuire a studiilor economice pentru Fundația Națională pentru Știință, Fundația Reason⁠(d), Comitetul Național de Limitare a Impozitelor și Institutul Hoover.[28][29]

Williams a scris zece cărți începând din 1982 cu The State Against Blacks and America: A Minority Viewpoint.[30] A scris și prezentat documentare pentru PBS⁠(d) în 1985. Documentarul „Good Intentions” s-a bazat pe cartea sa The State Against Blacks.[31]

Bibliografie

modificare
  • Williams, Walter E. (1982). The State Against Blacks. New York: McGraw-Hill. ISBN 9780070703780. OCLC 15984778.
  • Williams, Walter E. (1982). America: A Minority Viewpoint. Stanford: Hoover Institution Press. ISBN 9780817975623. OCLC 492741326.
  • Williams, Walter E. (1987). All It Takes Is Guts: A Minority View. Washington: Regnery Gateway. ISBN 9780952265696. OCLC 242317610.
  • Williams, Walter E. (1989). South Africa's War Against Capitalism. New York: Praeger. ISBN 9780275931797. OCLC 246932397.
  • Williams, Walter E. (1990). South Africa's War Against Capitalism. Kenwyn [South Africa]: Juta. ISBN 9780702124457. OCLC 758452218.
  • Williams, Walter E. (1995). Do The Right Thing: The People's Economist Speaks. Stanford: Hoover Institution Press. ISBN 9780817993825. OCLC 32666686.
  • Williams, Walter E. (1999). More Liberty Means Less Government: Our Founders Knew This Well. Stanford: Hoover Institution Press. ISBN 0-8179-9612-5. OCLC 237344402.
  • Williams, Walter E. (2008). Liberty Versus the Tyranny of Socialism: Controversial Essays. Stanford: Hoover Institution Press. ISBN 9780817949129. OCLC 495418182.
  • Williams, Walter E. (2010). Up From The Projects: An Autobiography. Stanford: Hoover Institution Press. ISBN 978-0-8179-1255-0. OCLC 670480882.
  • Williams, Walter E. (2011). Race & Economics: How Much Can Be Blamed on Discrimination?. Stanford: Hoover Institution Press. ISBN 978-0-8179-1244-4. OCLC 939069012.
  • Williams, Walter E. (2015). American Contempt for Liberty. Stanford: Hoover Institution Press. ISBN 978-0-8179-1875-0. OCLC 1044305521.

Note

modificare
  1. ^ Donald J. Boudreaux (), Walter Williams, R.I.P. (în engleză), accesat în  
  2. ^ a b Robert D. Hershey Jr. (), Walter E. Williams, 84, Dies; Conservative Economist on Black Issues (în engleză), accesat în  
  3. ^ „Free Market Mojo”. 
  4. ^ Limbaugh, Rush. „The World Will Miss the Hilarious and Brilliant Walter Williams”. RushLimbaugh.com. RushLimbaugh.com. Accesat în . 
  5. ^ Hershey, Robert D. Jr. (). „Walter E. Williams, 84, Dies; Conservative Economist on Black Issues”. The New York Times. Accesat în . 
  6. ^ Williams 2010, p. 3.
  7. ^ Root, Damon (). „Man Versus the State”. Reason. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Williams 2010, p. 28.
  9. ^ Williams, Walter E. (). „Reinstating the military draft”. Creators Syndicate. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ Root, Damon (). „Man Versus the State”. Reason. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ Williams 2010, p. 36.
  12. ^ Root, Damon (). „Man Versus the State”. Reason. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ Williams 2010, pp. 63–65.
  14. ^ a b „About Walter Williams”. Creators Syndicate. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Keenan, Patrick (). „Walter E. Williams, M.A. '66, PH.D. '72”. UCLA Alumni Association. Accesat în . 
  16. ^ Williams 2015, p. xxi.
  17. ^ Williams, Walter E. (). The low-income market place (Ph.D.). University of California, Los Angeles. 
  18. ^ Williams 2010, pp. 91–93.
  19. ^ „A Man of Letters, by Thomas Sowell”. Hoover Institution (în engleză). Accesat în . 
  20. ^ „About Walter Williams”. Creators Syndicate. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ a b „About Walter Williams”. Creators Syndicate. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ Williams 2010, pp. 106–108.
  23. ^ „Walter E. Williams Biographical Sketch”. WalterEWilliams.com. Accesat în . 
  24. ^ „Course outline” (PDF). walterewilliams.com. Accesat în . 
  25. ^ „Economics | ECON 811: Microeconomic Theory I”. Economics. 
  26. ^ Boudreaux, Donald J. (). „Walter Williams, R.I.P”. The Wall Street Journal. Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ „Walter E. Williams”. Walter E. Williams. 
  28. ^ „About Walter Williams”. Creators Syndicate. Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ „Walter E. Williams Biographical Sketch”. WalterEWilliams.com. Accesat în . 
  30. ^ „Walter E. Williams Biographical Sketch”. WalterEWilliams.com. Accesat în . 
  31. ^ George Mason University. „Biography, Walter E. Williams”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

modificare

Articole

modificare

Audio

modificare

Video

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Walter_E._Williams&oldid=16225905