Western

Westernul este un gen de ficțiune care apare în diferite arte vizuale, cum ar fi film, televiziune, radio, literatură, pictură și altele. Prezintă povestiri care au acțiunea, în primul rând, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, până la primii ani ai sec. al XX-lea în Vestul Sălbatic american, de unde și numele acestui gen.

DescriereModificare

Poveștile sale se concentrează de obicei pe viața unui cowboy nomad sau a unui pistolar, care călărește un cal și este înarmat cu un revolver și/sau o pușcă (câteodată având și un jungher). ^[1] Cowboy-ii și pistolarii poartă de obicei: pălării Stetson, baticuri mari peste gât, veste, pinteni, cizme de cowboy și piei de cerb (sau palton lung ori sacou, după caz). Personajele care apar des pe scenă includ: cowboys, indieni/ precolumbieni, spanioli, mexicani, bandiți, oameni ai legii, prostituate, vânători de recompense, haiduci, cartofori, soldați (în special roșiori) și coloniști (agricultori, crescători de vite ori de cai și târgoveți). Starea sufletească ori ambianța este de obicei punctată cu: muzică western (ce include muzică populară americană, muzică populară spaniolă/mexicană), muzică country, muzică precolumbiană, muzică de New Mexico și rancheras.

Unele westernuri se desfășoară înainte de Bătălia de la Alamo din 1836. Există, de asemenea, o serie de filme western cu personaje din timpurile contemporane, cum ar fi Bonner fiul ("Junior Bonner") care are acțiunea stabilită în anii 1970 sau Cele trei înmormântări ale lui Melquiades Estrada ("The Three Burials of Melquiades Estrada") care are acțiunea stabilită în secolul al XXI-lea.

Westernul subliniază adesea asprimea sălbăticiei și adesea plasează acțiunea într-un peisaj arid, dezolant, de deșerturi și de munți. De cele mai multe ori, vastul peisaj joacă un rol important, prezentând o „viziune mitică a câmpiilor și a deșerturilor din Vestul American.” ^[2] Cadrul specific include ferme, orașe mici de frontieră, saloane ori cârciumi, după caz, căi ferate, pustietate și forturi militare izolate ale Vestului Sălbatic. Multe westernuri folosesc o intrigă care descrie o infracțiune, apoi arată urmărirea răufăcătorului, care se termină cu răzbunarea, ce se desfășoară adesea printr-un schimb de focuri sau un duel rapid. ^[3] ^[4] ^[5]

Westernul prezintă uneori cât de grea și de pustie era viața pentru familiile americane aflate la frontieră. Aceste familii se confruntau cu schimbări care le putea modifica grav modul lor de viață. Acest lucru poate fi ilustrat prin conflictul dintre localnicii nativi (amerindienii) și coloniști sau Cavaleria Statelor Unite (inclusiv vestiții soldați-bizoni), între crescătorii de animale și agricultori sau amenințările asupra fermierilor datorate începutului revoluției industriale. În ciuda faptului că prezintă un loc anume și o epocă restrânsă din istoria americană, tema western a avut și încă are succes în întreaga lume.

Un subgen de western se regăsește la canadieni, numindu-se "Northern", echivalentul lui australian fiind "western cangur".

În spațiul românofon, în afară de filmele aparținând subgenurilor "clasic", "comic" și "epic" ale americanilor, foarte apreciate de publicul românesc, au mai rulat la cinematograf și pe ecranele TV, până azi, filme aparținând subgenului "Ostern" (din fostul spațiu sovietic) și al "western spaghetti"-ului.

Literatura ce abordează genul western stabilește acțiunea tot în Vestul Sălbatic american, de obicei în perioada 1860-1900. Acest gen literar a prins avânt pe la anii 1960, grație, în mare parte, a popularității unor westernuri arătate la televizor, ca Bonanza. Primul western recunoscut ca atare, de critici, a fost romanul The Virginian (1902), scris de Owen Wister. Forme literare ce împărtășesc teme similare cuprind povești despre frontiera instabilă americană, literatura gaucho a Argentinei, dar și povești despre colonizarea pustietății australiană (The Outback).


Actorul Justus D. Barnes în Marele jaf al trenului	Serialele TV de la 1959 îi prezintă pe: Will Hutchins (Sugarfoot), Peter Brown (Lawman), Jack Kelly (Maverick), Ty Hardin (Bronco), James Garner (Maverick), Wayde Preston (Colt .45) și John Russell (Lawman).	James Garner și Jack Kelly în Maverick (1957)

Reviste în serie de benzi desenate (selecție)Modificare

Lucky Luke, a belgianului Morris, în colaborare cu René Goscinny și cu alții (de la 1946 până azi);
Blueberry, a lui Jean-Michel Charlier și a francezului Mœbius (de la 1963 până azi).

The Lone Ranger, un om al legii celebru și viteaz, a fost alături de 6 călăreți ai poliției texane, până ce toți, cu excepția lui, au fost uciși. A preferat să rămână anonim, așa că și-a dat demisia și a construit un al șaselea mormânt, despre care se presupune că îi are trupul neînsuflețit. El luptă mai departe ca om al legii, purtând o mască, pentru că „proscrișii trăiesc într-o lume a fricii. Frica de mister”.

The Lone Ranger, adică "Polițistul singuratic" (creat de Fran Striker și George W. Trendle), este un simbol perfect al cowboy-ului și al aventurii în Vestul Sălbatic, de la care au fost elaborate, de la 1933 încoace, mai multe: serii TV, filme, reviste, romane, desene animate, emisiuni radio și jucării.

Filme (selecție)Modificare

1903, Marele jaf al trenului ("The Great Train Robbery"), în regia lui Edwin S. Porter
1923, Căruța cu coviltir ("The Covered Wagon"), în regia lui James Cruze
1939, Diligența ("Stagecoach"), în regia lui John Ford
1948, Râul roșu ("Red River"), în regia lui Arthur Rosson și Howard Hawks
1954, Saskatchewan (ori "Brigada eroică"), în regia lui Raoul Walsh
1957-1962, Maverick (serial), în regia lui Roy Huggins
1964-1966, Trilogia Dolarilor, în regia lui Sergio Leone
1969, Butch Cassidy și puștiul Sundance ("Butch Cassidy and the Sundance Kid"), în regia lui George Roy Hill
1970, Белое солнце пустыни ("Soarele alb al pustiului"), în regia lui Vladimir Motyl
1970, Ned Kelly, în regia lui Tony Richardson
1973, Chino, metisul, în regia lui John E. Sturges
1959-1973, Bonanza (serial), în regia lui David Dortort și Mark Roberts
1978, 1980 & 1981, Trilogia Ardelenii, în regia lui Dan Pița și Mircea Veroiu
1991-1992, Lucky Luke (film) & Lucky Luke 2 (miniserie), în regia lui Terence Hill, Ted Nicolaou & Richard Schlesinger
1993, Tombstone, în regia lui George P. Cosmatos
2004-2006 & 2019, Deadwood (serial și film), în regia lui David Milch și Daniel Minahan
2011-2016, Hell on Wheels ("Coșmarul Vestului American", serial), în regia lui Joe Gayton și Tony Gayton

Platou western de la Casa producătoare de filme "Universal Studios" din Hollywood

Clint Eastwood în rolul protagonistului ambiguu al Trilogiei Dolarilor (comercializat ca „Omul fără nume”), într-o imagine publicitară de la Pentru un pumn de dolari, un film de Sergio Leone

NoteModificare

^ Newman, Kim (1990). Wild West Movies. Bloomsbury.
^ Cowie, Peter (2004). John Ford and the American West. New York: Harry Abrams Inc.
^ Agnew, Jeremy (2014). The Creation of the Cowboy Hero: Fiction, Film and Fact. McFarland. p. 88.
^ Cecil Adams. „Did Western gunfighters really face off one-on-one?”. The Straight Dope. Accesat în 24.XI.2021. Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
^ „Wild Bill Hickok fights first western showdown”. History.com. Accesat în 24.XI.2021. Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)

[1] Newman, Kim (1990). Wild West Movies. Bloomsbury.

[2] Cowie, Peter (2004). John Ford and the American West. New York: Harry Abrams Inc.

[3] Agnew, Jeremy (2014). The Creation of the Cowboy Hero: Fiction, Film and Fact. McFarland. p. 88.

[4] Cecil Adams. „Did Western gunfighters really face off one-on-one?”. The Straight Dope. Accesat în 24.XI.2021. Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)

[5] „Wild Bill Hickok fights first western showdown”. History.com. Accesat în 24.XI.2021. Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]