Wikipedia:Sondaje/Alegerea administratorilor

Sondajul s-a încheiat. Mulțumim pentru participare.

Prin acest sondaj dorim să stabilim o serie de detalii privind procedura de alegere a administratorilor: numărul minim de voturi și condițiile de prelungire a alegerilor.

În prezent, pentru acordarea statutului de administrator regulamentul precizează numai condiția următoare:

"Numărul de voturi pentru trebuie să reprezinte minimum 80% din numărul voturilor exprimate, ignorând abținerile."

Deoarece nu se specifică un număr minim de voturi exprimate există pericolul ca un candidat să fie numit în funcție fără o susținere semnificativă din partea comunității — chiar cu un singur vot.

Procedura stabilită prin acest sondaj va fi aplicată și la candidaturile birocraților și ale utilizatorilor cu permisiuni de revenire.

Propunere

Propunerea care s-a conturat într-o lungă discuție pe această temă constă în introducerea în regulament a următoarelor prevederi:

1. Candidatul poate fi numit în funcție numai dacă primește minimum 10 voturi.

2. Dacă în primele șapte zile nu se întrunește numărul minim de voturi se prelungesc alegerile o singură dată, cu încă șapte zile.

La prima prevedere mai trebuie stabilit dacă între cele 10 voturi se numără și abținerile sau nu.

Sondaj

Rezultatele sondajului se vor pune în practică dacă mai mult de jumătate din răspunsuri vor fi în favoarea propunerilor.

Poate răspunde la sondaj orice utilizator cu minimum 100 de modificări la activ și minimum 30 de zile de la înregistrare.

Sondajul se termină la 6 aprilie 2006 12:00 (UTC).

1a. Număr minim de 10 voturi

De acord

~~--Quda 4 aprilie 2006 04:25 (EEST)~~ Utilizatorul nu îndeplinește condițiile de vot.— AdiJapan ☎[răspunde]

Împotrivă

Abțineri

Comentarii

Pe măsură ce crește numărul de utilizatori activi, va trebui să ridicăm pragul.
De ce nu 9 sau 11? Mishuletz 30 martie 2006 21:33 (EEST)[răspunde]

10 e un număr rotund, suficient de mare ca să însemne o susținere evidentă a candidatului, și suficient de mic ca să nu fie nevoie de campanie electorală. O altă propunere ar fi un număr dinamic: 20% din numărul utilizatorilor activi (care actualmente sînt în jur de 50), doar că nu există o statistică permanentă pe care să ne putem baza. Deci a rămas să mergem cu 10. — AdiJapan ☎ 30 martie 2006 21:54 (EEST)[răspunde]

După ce am aflat că 10 este 20% din 50 sunt de acord. Se pare că mai multă lume este de acord cu o modificare în funcție de numărul de utilizatori activi, de aceea propun ca să votăm aici nedemocratic ( cei care nu votează sunt de acord ) pentru o corectare a acestui număr la fiecare 2 luni.

Citind comentariul lui Claudiu din 3 aprilie, de la "statutul abținerilor", altceva decît propunerea în sine mi-a atras atenția, și anume faptul că numărul minim de voturi ar trebui să fie impar (9 sau 11). Pentru situația 5 voturi pentru, 5 voturi împotrivă, ce se întîmplă? O să răspundeți, se prelungește votul o săptămînă. Da, dar dacă în săptămîna următoare nu mai votează nimeni? - Laurap\ ^mesaj 4 aprilie 2006 14:37 (EEST)[răspunde]

La 5-5 situația e clară: votul este valabil, pentru că au participat 10 oameni, iar candidatul e respins, pentru că nu a atins pragul de 80%. Nu există situații de dubiu, de baraj. Dacă se obțin 80% voturi pentru sau mai mult, trece; dacă nu se ating 80 de procente, nu trece. — AdiJapan ☎ 6 aprilie 2006 14:19 (EEST)[răspunde]

1b. Statutul abținerilor

Abținerile se numără

Mihai | D 30 martie 2006 13:28 (EEST)[răspunde]

Abținerile nu se numără

- cu excepția cazurilor limită Orioane -^msg- 30 martie 2006 12:32 (EEST)[răspunde]
KlaudiuMihaila ^Mesaj 30 martie 2006 13:13 (EEST)[răspunde]
— AdiJapan ☎ 30 martie 2006 13:16 (EEST)[răspunde]
Danutz 30 martie 2006 15:44 (EEST)[răspunde]
--Emily | ^msg. 30 martie 2006 17:23(EEST)
Laurap 30 martie 2006 20:53 (EEST)[răspunde]
--Jean 31 martie 2006 22:18 (EEST)[răspunde]
Vlad|-> 1 aprilie 2006 00:09 (EEST) -> cu același comentariu / amendament ca și Orioane[răspunde]

Abțineri privind votul asupra statutul abținerilor

Comentarii

Dacă se numără abținerile putem avea situația cu 1 vot pentru și 9 abțineri, caz în care candidatul e ales în unanimitate (!).
Daca nu se numara, ce rost mai au aceste voturi? Peste tot aceste voturi conteaza, chiar si in parlament pentru stabilirea cvorumului. Sigur ca nu atarna nici pozitiv, nici negativ, insa trebuie neaparat sa conteze. -Mihai | D 30 martie 2006 13:28 (EEST)[răspunde]
Trebuie să vedem ce s-ar putea întîmpla în situații duse la extrem. Timp de 2 săptămîni să existe doar 10 abțineri pentru un candidat, caz în care candidatul ar fi respins (bănuiesc) și atunci, o abținere ar fi echivalentă cu un vot împotrivă.
Dacă ar fi acceptat, o abținere ar echivala cu un vot pro. Laurap 30 martie 2006 20:53 (EEST)[răspunde]
Abținerile îl caracterizează mai ales pe cel care votează ca fiind indecis și poate chiar laș. Candidatul nu are nici o vină, de acea cred că aceste voturi trebuie ignorate. Pe de altă parte fiecare părere își are motivele ei. Mishuletz 30 martie 2006 21:33 (EEST)[răspunde]
Se ignoră, dar dacă nu le contorizăm, atunci de ce să nu le scoatem??? Ce rost mai au? --Mihai | D 30 martie 2006 22:49 (EEST)[răspunde]
Trebuie să existe, pentru că, de obicei, sunt (sau ar trebui să fie) însoțite de comentarii. Din acele comentarii, candidatul își dă seama ce mai are de făcut pentru a fi numit în funcție (și nu neapărat asta, ci poate doar să-și îmbunătățească stilul de wikipedist). Datorită acestor acțiuni care pot fi luate de către nominalizat, e posibil ca cel care s-a abținut să își schimbe votul, în fie pro, fie contra. --KlaudiuMihaila ^Mesaj 30 martie 2006 22:56 (EEST)[răspunde]
Bun bun, dar atunci abținerea de ce să nu fie numărată în cvorum? Asta nu înțeleg eu? Omul ăla a votat. Necontorizându-i votul deloc (în cvorum) îl considerăm un "nimeni" care nu contează. --Mihai | D 2 aprilie 2006 16:44 (EEST)[răspunde]
Ai și tu dreptate, Mihai. Așa că m-am gândit la o chestie: să se numere aceste abțineri doar dacă sunt mai multe abțineri decât diferența dintre numărul de voturi pro și numărul de voturi contra sau invers. Mai pe scurt, dacă aceste abțineri ar putea schimba soarta deciziei. În acest caz, ar trebui prelungit votul cu o săptămână (sau anulat și reluat după o săptămână), timp în care nominalizatul poate să rezolve tot ceea ce i s-a propus. Atenție, se iau în considerare doar abținerile bine motivate. Eu zic că asta e o soluție de mijloc, care este și viabilă. --KlaudiuMihaila ^Mesaj 3 aprilie 2006 23:19 (EEST)[răspunde]
Deci dacă avem 1 vot pentru și 9 abțineri, să se numere abținerile? Atunci candidatul are succes maxim! Eu zic că nu se pune problema ca abținerile să poată schimba direct soarta votului. Dacă aceia care se abțin chiar vor să determine soarta votului ei trebuie să voteze pro sau contra. Simplu. În aceste "alegeri" vrem să măsurăm cîtă încredere are lumea în candidat, iar abținerile nu ne ajută. Abținerile "bine motivate" sînt greu de definit, ne trebuie o regulă clară. — AdiJapan ☎ 4 aprilie 2006 10:56 (EEST)[răspunde]
Măi dar birocratul care prelungește sau acceptă are și el drept de vot și astfel poate pune împotrivă și candidatul are 50%. Simplu! --Mihai | D 4 aprilie 2006 14:04 (EEST)[răspunde]
Poate pune, poate nu pune. Poate că e cel care a votat pentru. Poate că e unul din cei 9 care s-au abținut. Legile nu se fac în ideea că s-o găsi cineva care să facă așa sau așa. La fiecare candidatură avem nevoie de 10 oameni care să-și spună clar poziția: da sau nu. "Nu știu, mă mai gîndesc" e un punct de vedere pe care nu te poți bizui. — AdiJapan ☎ 4 aprilie 2006 14:23 (EEST)[răspunde]
Explică-mi tu mie de ce nu sunt ignorate nicăieri abținerile în stabilirea cvorumului? --Mihai | D 4 aprilie 2006 15:09 (EEST)[răspunde]
Ai uitat să răspunzi la comentariul meu de mai sus și de fapt n-ai răspuns la problema de fond: ce faci cînd din 10 oameni puțini votează pentru și restul se abțin. Ai susținere sau nu? Regula pe care o stabilim trebuie să funcționeze în toate situațiile. Regula cvorumului în Parlamentul României nu este universală, există o mulțime de alte moduri de a asigura un număr semnificativ de alegători. De exemplu:
- La alegeri prezidențiale prin vot direct ai nevoie de cvorum dacă vrei să cîștigi din primul tur (50%+1) dar nu există abțineri; la al doilea tur nu se impune nici cvorum.
- În firmele unde se iau decizii prin vot uneori abținerile contează ca "împotrivă", iar cvorumul se stabilește altfel. Alteori abținerile nici nu sînt permise.
- În comunitățile online se impune uneori să ai nu numai majoritate de voturi "pentru" în raport cu cele "contra", dar și un anumit număr minim de voturi "pentru" -- vezi en:Quorum#Online communities -- și de fapt este aproximativ echivalent cu ceea ce facem noi aici. — AdiJapan ☎ 4 aprilie 2006 17:09 (EEST)[răspunde]
Faceti cum vreti! Eu tot pentru votez pentru ca altfel as considera inexistenta o persoana care voteaza, dar cu abtinere. --Mihai | D 4 aprilie 2006 19:51 (EEST)[răspunde]

2. Votul se poate prelungi o dată, cu șapte zile

De acord

~~--Quda 4 aprilie 2006 04:27 (EEST)~~Utilizatorul nu îndeplinește condițiile de vot.— AdiJapan ☎[răspunde]

Împotrivă

Comentarii

Cu mentiunea ca se pastreaza ideea de a se reveni asupra candidaturii intr-o perioada ulterioara. -Mihai | D 30 martie 2006 13:28 (EEST)[răspunde]
S-ar putea imagina posibilitatea ca nominalizarea candidatului să se facă de către un rival, pe o dată când toată lumea este în concediu Mishuletz 30 martie 2006 21:39 (EEST)[răspunde]
De acord cu primul comentariu și anume: în cazul când un candidat nu primește cele 10 voturi, să poată reveni în alegeri după o perioadă de timp. Lipsa voturilor poate să fie datorată nu neapărat nedoririi utilizatorului ca administrator de ceilalți utilizatori, ci neprezenței acestora în perioada respectivă in fața calculatoarelor din motive obiective, ex. concediu.--Jean 31 martie 2006 22:32 (EEST)[răspunde]