Willi Graf

medic militar și luptător de rezistență, german, membru al grupului de rezistență "Trandafirul Alb"
Willi Graf
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Euskirchen, Regatul Prusiei, Imperiul German Modificați la Wikidata
Decedat (25 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
München, Germania Nazistă[3] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatFriedhof St. Johann[*][[Friedhof St. Johann (cemetery in Saarbrücken, Germany)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluidecapitare cu ghilotina[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Reich-ul German[*] Modificați la Wikidata
Religiecatolicism[4] Modificați la Wikidata
Ocupațiemedic militar[*]
luptător în rezistență[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[5] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Bonn
Universitatea Ludwig Maximilian din München
Ludwigsgymnasium Saarbrücken[*][[Ludwigsgymnasium Saarbrücken |​]]  Modificați la Wikidata
PremiiEhrendoktor des Karlsruher Instituts für Technologie[*][[Ehrendoktor des Karlsruher Instituts für Technologie |​]] ()  Modificați la Wikidata

Willi Graf (n. , Euskirchen, Regatul Prusiei, Imperiul German – d. , München, Germania Nazistă) a fost unul din cei cinci membri ai grupului Trandafirul Alb, de rezistență în timpul regimului nazist.

A copilărit la Saarbrücken, unde tatăl său era directorul unei firme de vinuri încă din 1922. În 1928 s-a înscris la Humanistisches Ludwigsgymnasium (Liceul Umanist Ludwig), unde a obținut diploma de bacalaureat în 1937.

Willi provenea dintr-o familie profund catolică și – de la 11 ani – făcea parte din “Neudeutschland” (Noua Germanie), o asociație școlară catolică care continua tradiția mișcărilor catolice școlare, începută în Germania de mișcarea tineretului Wandervogel.

După ce nazismul a scos în afara legii toate organizațiile care nu erau legate (controlate) de principiile hitleriste, Willi a intrat în 1934 în asociația “Graues Orden” (Ordinul Gri), format din foștii membri ai asociației “Bündische Jugend” (Tineretul asociat).

„Graues Orden” se caracteriza ca fiind o asociație de tineret dedicată studiului filosofiei. Deoarece avea o orientare catolică, aborda și probleme liturgice, militând pentru o reformă a Bisericii Catolice.

Willi Graf a ajuns la convingerea că este necesar să se implice politic în calitate de creștin și să desfășoare o activitate tot mai decisă de combatere a nazismului, național-socialismul și credința creștină fiind incompatibile.

Deși a fost deseori amenințat, a refuzat să intre în Hitlerjugend (organizația tineretului nazist).

În ianuarie 1938, împreună cu alți tineri colegi și prieteni ai săi, a fost arestat mai multe săptămâni pentru că a participat la organizarea unei tabere de tineret neautorizată.

A fost eliberat la amnistia generală dată cu ocazia anexării Austriei la al Treilea Reich.

După șase luni de serviciu forțat în organizații de muncă a început să studieze medicina la Universitatea din Bonn, de unde, în iarna anilor 1937-38, a plecat pentru satisfacerea stagiului militar.

În ianuarie 1940 era participant (involuntar) la invadarea Franței în corpul militarilor sanitari. Între martie și aprilie 1941 a participat la campania din Iugoslavia iar în vara lui 1942 a fost trimis pe frontul din Rusia, unde i-a întâlnit pe Hans Scholl, Alexander Schmorell, Hubert Furtwangler, și Jürgen Wittenstein.

Experiența războiului și cruzimile pe care le-a văzut au întărit și mai mult în el convingerea că trebuie să se opună și să lupte împotriva nazismului.

Reîntors de pe front în decembrie 1942 s-a hotărât să intre în grupul clandestin de opoziție Trandafirul Alb, unde a fost membru activ până la sfârșit. A ajutat la redactarea și distribuirea manifestelor 5 și 6, a participat la acțiunile de propagandă scriind pe zidurile din oraș slogane antinaziste și antihitleriste.

Activitatea sa principală însă, a fost aceea de a găsi noi aderenți la mișcarea Trandafirul Alb, reluând legătura cu prietenii săi din Saarbrücken, Köln, Bonn, Freiburg și Ulm.

În dimineața zilei de 18 februarie 1943 a fost arestat împreună cu sora sa Anneliese. Pe 19 aprilie 1943, judecătorul nazist de tristă amintire, Roland Freisler, președintele „Curții Poporului”, l-a condamnat pe Willi Graf, ca și pe ceilalți membri ai grupului, la pedeapsa capitală: moartea prin decapitare cu ghilotina.

Torturat timp de luni de zile de Gestapo, cu speranța zadarnică de a-i stoarce și numele altor membri ai grupului, a fost în cele din urmă ghilotinat pe 12 octombrie 1943. În ultima sa scrisoare, adresată surorii sale și prietenilor, scria: „Trebuie să continuați ceea ce am început!”.

Note modificare

  1. ^ a b c d „Willi Graf”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c d Willi Graf, Find a Grave, accesat în  
  3. ^ „Willi Graf”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ https://thema.erzbistum-koeln.de/koelner-maertyrer/Willi_Graf.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ Autoritatea BnF, accesat în  

Vezi și modificare

Legături externe modificare