William Miller (istoric)

William Miller (istoric)
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Wigton⁠(d), Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei Modificați la Wikidata
Decedat (80 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Durban, Uniunea Africii de Sud Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Unit
 Imperiul Britanic Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric
jurnalist
medievist
politolog[*]
scriitor
adventurer[*][[adventurer (person who seeks adventures)|​]] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiRoma[2]
Atena[2]
Durban[2] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[3][4] Modificați la Wikidata
Activitate
DomiciliuRoma
Atena
Durban  Modificați la Wikidata
Alma materHertford College[*][[Hertford College (college of the University of Oxford)|​]]
Rugby School[*][[Rugby School (private school in Rugby, Warwickshire, England)|​]]  Modificați la Wikidata
OrganizațieKing's College
Vretaniki Scholi Athinon[*][[Vretaniki Scholi Athinon (research center in Greece)|​]]  Modificați la Wikidata
PremiiFellow of the British Academy[*][[Fellow of the British Academy (award granted by the British Academy)|​]]  Modificați la Wikidata

William Miller (n. , Wigton⁠(d), Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei – d. , Durban, Uniunea Africii de Sud) a fost un medievist și jurnalist de origine britanică.

Biografie

modificare

Fiu al proprietarului unei mine din Cumberland, Miller a urmat studii la Rugby School și la Oxford, unde a obținut licența în drept și a dobândit dreptul de a pleda în procese în 1889, dar nu a practicat niciodată avocatura.[5] El s-a căsătorit cu Ada Mary Wright în 1895[5] și în 1896 a publicat lucrarea The Balkans, care a fost urmată în 1898 de Travels and Politics in the Near East.

În 1903 a părăsit Anglia, împreună cu soția sa, s-a stabilit în Italia și, în ciuda efortului depus de Ronald Burrows pentru a-l numi pe Miller ca profesor de greacă modernă și de istorie bizantină la Universitatea din Londra, a continuat să trăiască în străinătate. Soții Miller au locuit la Roma (pe Via Palestro nr. 36) până în 1923, când medievistul a fost dezgustat de ascensiunea la putere a lui Benito Mussolini, și s-au mutat apoi la Atena.[5] William Miller a colaborat acolo cu British School at Athens până la Invazia germană în Grecia din 1941. În perioada cât a locuit la Roma și Atena, Miller a servit, de asemenea, pe post de corespondent al ziarului londonez Morning Post.

Cuplul a locuit apoi la Hotelul Ocean View din Durban, Africa de Sud, pentru tot restul vieții lor. William Miller a murit acolo în 1945, în timp ce Ada Mary i-a supraviețuit încă cinci ani. Nu au avut copii.[5]

Activitatea științifică

modificare

Miller a fost interesat în mod deosebit de perioada francă a istoriei grecești, cercetând principatele cruciate înființate pe teritoriul grecesc după Cruciada a patra. El a fost unul dintre cei mai erudiți cercetători ai acestui domeniu la începutul secolului al XX-lea și a publicat câteva lucrări de referință.[6]

Deși lucrările sale conțin o „viziune romantică a cruciadelor și a expansiunii francilor în estul Mediteranei” tipică tendințelor occidentale cu privire la această temă din secolul al XIX-lea[7] și este considerată astăzi „net depășită”, având în vedere cercetările realizate în ultimele decenii, ele au avut o influență majoră și continuă să fie folosite pe scară largă chiar și în prezent.[8] În mod deosebit, lucrarea The Latins in the Levant din 1908 „a rămas timp de decenii relatarea narativă standard în limba engleză a acelei perioade”[6] și este „în continuare lucrarea principală de referință pentru studenții aflați în căutarea de informații despre Grecia medievală”. [8] Influența sa a fost resimțită și în Grecia, unde savantul grec Spyridon Lambros a realizat în anii 1909–1910 o traducere grecească a operei lui Miller.[8]

Opera (selecție)

modificare
  1. ^ a b „William Miller (istoric)”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c Czech National Authority Database, accesat în  
  3. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  4. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  5. ^ a b c d Hetherington 2009, p. 153.
  6. ^ a b Tsougarakis 2014, p. 9.
  7. ^ Tsougarakis 2014, pp. 8–9.
  8. ^ a b c Lock 2013, p. 31.

Bibliografie

modificare