Woodbridge, Connecticut

Woodbridge este un oraș în comitatul New Haven, Connecticut, Statele Unite ale Americii. Populația localității era de 8.990 de locuitori la recensământul din 2010.[1] Aici locuiesc o mare parte din profesorii care predau la Universitatea Yale. Centrul orașului este înscris în Registrul Național al Locurilor Istorice ca Woodbridge Green Historic District.

Woodbridge, Connecticut
—  New England town[*][[New England town (basic unit of local government in each of the six New England federated states of the United States)|​]]  —

Map
Woodbridge, Connecticut (SUA)
Poziția geografică în Statele Unite ale Americii
Coordonate: 41°21′15″N 73°00′41″W ({{PAGENAME}}) / 41.354166666667°N 73.011388888889°V

Țară SUA
ComitatComitatul New Haven, Connecticut
Stat al SUA Connecticut
planning region of Connecticut[*][[planning region of Connecticut (subdivision of Connecticut, United States)|​]]South Central Connecticut Planning Region[*][[South Central Connecticut Planning Region (planning region in Connecticut, United States)|​]]
Atestare Modificați la Wikidata

Suprafață
 - Total49,7 km²
Altitudine116 m.d.m.

Populație (2020)
 - Total9.087 locuitori

Fus orarEastern (-5)
 - Ora de vară (DST)Eastern (-4)
Cod poștal06525
Prefix telefonic203/475

Prezență online
www.woodbridgect.org
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Poziția localității Woodbridge, Connecticut
Poziția localității Woodbridge, Connecticut
Poziția localității Woodbridge, Connecticut

Istoric modificare

Woodbridge s-a desprins din teritoriul localităților New Haven și Milford și a devenit în 1739 o așezare independentă, care a purtat inițial numele „Amity”. În 1742 pastorul Benjamin Woodbridge a fost repartizat în Amity, iar orașul modern a primit mai târziu numele său. Woodbridge a devenit o comunitate încorporată în 1784.[2]

În 1661 orașul a fost locul uneia dintre ascunzătorile regicizilor - două persoane (Edward Whalley și ginerele său, William Goffe) care au semnat condamnarea la moarte a regelui Carol I al Angliei. Ruinele ascunzătorii lor se află în apropiere de creasta West Rock, care delimitează marginea estică a orașului.

Thomas Darling (1720-1789), un profesor la Yale College, care a devenit mai târziu antreprenor în New Haven, s-a mutat în oraș în anul 1774. Casa lui adăpostește acum Muzeul Memorial Darling, administrat de Amity & Woodbridge Historical Association.[3] Fermele vechi din Woodbridge erau situate pe valea West River.

În epoca modernă Woodbridge a suferit o suburbanizare semnificativă.

Geografie modificare

Potrivit United States Census Bureau, orașul are o suprafață totală de 19,2 square milei (50 km2), din care 18,8 square milei (49 km2) este uscat și 0,4 square milei (1,0 km2) este apă. Suprafața totală a apei este de 2,03%.

Orașele învecinate sunt Bethany la nord, Hamden la est, New Haven la sud-est, Orange la sud și Derby, Ansonia și Seymour la vest.

Personalități modificare

  • Guido Calabresi, judecător la Curtea de Apel a SUA a celui de-al Doilea Circuit și profesor la Yale Law School.
  • Charles Edward Clark, jurist și politician.
  • David Gelernter, profesor de informatică la Universitatea Yale.
  • Suzanne Greco, afaceristă americană.
  • Boone Guyton, om de afaceri și pilot de încercare în cel de-al Doilea Război Mondial.
  • John Hollander, poet și critic literar.
  • Bun Lai, bucătar premiat, autor de cărți de bucate.
  • David Aaron Kessler, medic și fost comisar FDA.
  • Jeremy Leven, scenarist, regizor, producător de film și romancier.
  • Jonathan Mostow, regizor de film, producător, scenarist.
  • Paul Roessler, muzician, compozitor și producător.
  • Tarek Saleh, jucător de fotbal american.
  • Louise Shaffer, actriță și scenaristă.
  • Bernie S. Siegel, chirurg pediatru.
  • Maury Yeston, compozitor și textier al unor spectacole de pe Broadway, câștigător al premiului Tony.

Note modificare

  1. ^ „Profile of General Population and Housing Characteristics: 2010 Demographic Profile Data (DP-1): Woodbridge town, New Haven County, Connecticut”. U.S. Census Bureau, American Factfinder. Accesat în . 
  2. ^ The Connecticut Magazine: An Illustrated Monthly. Connecticut Magazine Company. . p. 335. 
  3. ^ "History" web page, Amity & Woodbridge Historical Association website, retrieved February 6, 2008,

Legături externe modificare