Zelman
Zelman | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1905 Romanovca, Imperiul Rus |
Decedat | 1944 (39 de ani) Grignan, Drôme, Franța |
Cauza decesului | cauze naturale (tuberculoză) |
Copii | Paul Otchakovsky-Laurens[*] |
Cetățenie | Franța |
Ocupație | pictor |
Limbi vorbite | limba franceză |
Modifică date / text |
Zelman (născut Zelman Oceakovski; în rusă Зельман Очаковский; n. 1905, Romanovca, Imperiul Rus – d. 1944, Grignan, Drôme, Franța) a fost un evreu basarabean și pictor francez.
Biografie
modificareS-a născut în colonia evreiască Romanovka (acum orașul Basarabeasca) din ținutul Bender, gubernia Basarabia, Imperiul Rus. În anii 1919-1923 a studiat la Școala de Arte Plastice din Chișinău sub conducerea lui Șneer Kogan. Din 1923 a studiat arhitectura la Școala de Arte Decorative din Paris. Între 1926 până în 1932 a fost într-un sanatoriu.
Din 1935 a studiat la Academia Ranson, unde a devenit prieten apropiat cu Jean Le Malé, Étienne Martin, Jean Bertholle și François Stahly, cu care a participat la expoziții colective ale Academiei organizate de grupul Témoignage din Lyon (1938-1939).
În 1937 a proiectat unul dintre pavilioanele franceze pentru expoziția internațională de la Paris. În 1939, a condus proiectul de pictare a tavanului de 1400 de metri pătrați al pavilionului francez al Expoziției Mondiale din New York (cu participarea lui Etienne Martin și Jean Le Malé). A existat și o expoziție de picturi comună a lui Zelman, Berthollet și Le Malé, prezentată ulterior în galeria din Manhattan, Julien Levy. După izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial s-a refugiat la Nyon, liber de ocupație. În septembrie 1941 a luat parte la decorarea Eden-Bar din Marsilia (împreună cu Martin, Stahly, Jacques Hérold și Bernard Zehrfuss). În 1943, a lucrat în comuna artiștilor din Oppède, iar în 1943 cu Martin și Le Malé a pictat frescele fațadei Bisericii Église Notre-Dame-de-Toute-Grâce du plateau d'Assy(fr)[traduceți].
A murit de tuberculoză în 1944. O expoziție postumă a fost organizată în ianuarie 1946 de Marcel Michaud la Galeria Folclor din Lyon.
Bibliografie
modificare- Zelman, 1905-1944, peintures et dessins, préface d'Étienne-Martin, Lyon, Galerie Folklore, 5-18 janvier 1946. Document utilisé pour la rédaction de l’article
- Groupe Témoignage, 1936-1943, musée des beaux-arts, Lyon, 1976. Document utilisé pour la rédaction de l’article
- Bernard Gavoty, Marcel Michaud, personnalité mythique du milieu de l'art Lyonnais dans les années 1930-1950, Mémoire de maîtrise sous la direction de M. Mady Menier, Université Lyon II, 1989.
- Marcel Michaud, Lyon, 1933-1958, Stylclair, Groupe Témoignage, Galerie Folklore, texte de Bernard Gavoty, Espace Lyonnais d'Art Contemporain, Lyon, 1989 (76 p.) [reproduction d'une peinture de Zelman p. 48] (ISBN 2906709271) Document utilisé pour la rédaction de l’article
- Françoise Thomas de Closmadeuc / Perrot, Témoignage un groupe d’artistes « lyonnais » entre 1936 et 1940, mémoire de maîtrise d'Histoire de l'Art sous la direction de Gilles Chomer, Lyon, Université Lumière Lyon II, 1998.
- Michel-Georges Bernard, Jean Le Moal, Éditions Ides et Calendes, Neuchâtel, 2001 [L'Académie Ranson, 1935-1936, pp. 31-41; Témoignage : pp. 42-51] (ISBN 2825801801). Document utilisé pour la rédaction de l’article
- Alain Vollerin, Le groupe Témoignage de Lyon, Mémoire des Arts, Lyon, 2001, 120 p. (ISBN 2-912544-16-5).
- Laëtitia Blanchon-Gaudin, Regard sur Témoignage, mémoire de master I d'Histoire de l'art sous la direction d'Annie Claustres, Lyon, Université Lumière Lyon II, 2010.
- Montparnasse années 30 - Bissière, Le Moal, Manessier, Étienne-Martin, Stahly… Éclosions à l’Académie Ranson, Rambouillet, Palais du roi de Rome, Éditions Snoeck, 2010, 96 p. (ISBN 978-90-5349-796-8) Document utilisé pour la rédaction de l’article
- Le Poids du monde. Marcel Michaud (1898-1958), sous la direction de Laurence Berthon, Sylvie Ramond et de Jean-Christophe Stuccilli, Lyon, musée des beaux-arts, 22 octobre 2011 - 23 janvier 2012, Lyon, Fages éditions, 2011, 320 p. (ISBN 9782849752517)
- François Otchakovsky-Laurens, « Les dernières années du peintre Zelman en Provence (1939-1944) », dans Provence historique, t. LXXIII, fascicule 274, juillet-décembre 2023, dossier « Mémoires artistiques méconnues de Provence », actes du 63econgrès de la Fédération historique de Provence, p. 469-485.