Marele Premiu al Belgiei
| Marele Premiu al Belgiei | |
 | |
| Informații | |
|---|---|
| Locație |  Circuitul Spa-Francorchamps, Stavelot, Belgia |
| Ediții | 79 (68 în F1) |
| Prima ediție | 1925 |
| Cele mai multe victorii (pilot) |  Michael Schumacher (6) |
| Cele mai multe victorii (constructor) |  Ferrari (18) |
| Detaliile cursei | |
| Lungime circuit | 7,004 km |
| Distanța cursei | 308,052 km |
| Tururi | 44 |
| Cea mai recentă cursă (2023) | |
| Pole position | |
| |
| Podium | |
| |
| |
| |
| Cel mai rapid tur | |
| |
Marele Premiu al Belgiei este o cursă organizată anual în Stavelot, Belgia, care face parte din calendarul Formulei 1. Prima cursă națională din Belgia s-a desfășurat în 1925 în regiunea Spa, o zonă a țării care a fost asociată cu sporturile cu motor încă din primii ani de curse.
Încă de la început, Spa-Francorchamps a fost cunoscut pentru vremea sa imprevizibilă. Într-o perioadă din istoria sa, Marele Premiu al Belgiei a fost desfășurat în condiții de ploaie timp de douăzeci de ani la rând. De multe ori, piloții se confruntă cu o parte a circuitului în care este clar și senin, în timp ce în altă parte este ploios și alunecos.
Istoric modificare
După succesul din 1923 a Cursei de 24 de ore de la Le Mans din Franța, o cursă similară, Cursa de 24 de ore de la Spa s-a născut. S-a folosit un circuit la Spa-Francorchamps care a constat din drumuri publice super rapide între cele trei orașe: Francorchamps, Malmedy și Stavelot. În 1925 a avut loc primul Mare Premiu al Belgiei la circuitul de 14,4 kilometri. În ciuda dimensiunilor mari, nu exista decât un singur colț strâns, iar viteza mare l-a făcut un circuit foarte periculos. Nu existau bariere în jurul pistei, iar piloții trebuiau să se întreacă prin sate mici cu garduri, stâlpi de telegraf, șanțuri și clădiri. Mulți piloți și-au pierdut viața pe circuitul periculos.
Circuitul a fost mult modificat de-a lungul anilor, inclusiv ocolirea șicanei Malmedy și următoarea reinstalare a acestuia în 1935, introducerea colțului Eau Rouge în 1939, ocolirea acului de păr Stavelot pentru a-l transforma într-o curbă rapidă înclinată, totul rezultând în scurtarea generală a circuitului.
După izbucnirea celui De-al Doilea Război Mondial, cursa a fost anulată până în 1946. Patru ani mai târziu, în 1950, a avut loc primul Campionat Mondial de Formula 1, cursa făcând parte din calendar chiar de la debut. În 1969, provocat de moartea a numeroși piloți de-a lungul anilor, Jackie Stewart a vizitat circuitul în numele Asociației Piloților, și astfel a cerut multe îmbunătățiri ale pistei. Proprietarii pistei nu au vrut să plătească pentru îmbunătățirile de siguranță, determinând retragerea de la eveniment a echipelor britanice, franceze și italiene, ceea ce a dus la anularea cursei în acel an. O ultimă cursă a avut loc acolo în 1970, dar Spa era încă prea rapid și prea periculos, iar în 1971, Marele Premiu al Belgiei a fost scos din calendarul Formulei 1. Belgienii au decis apoi să-și alterneze organizarea între un circuit de la Zolder din nordul Belgiei, și un circuit la Nivelles-Baulers, lângă Bruxelles. Prima cursă de la Nivelles a avut loc în 1972, iar Zolder a găzduit cursa din anul următor. În 1983, Marele Premiu al Belgiei a revenit la circuitul Spa-Francorchamps, reconstruit drastic, revizuit și scurtat. Aproximativ două treimi din circuit au folosit aspectul inițial, iar legendarul colț Eau Rouge a rămas intact. Doar noua șicană chiar înainte de linia de sosire a atras critici. Zolder a găzduit Marele Premiu pentru ultima oară în 1984, înainte ca eventul să revină la Spa-Francorchamps În 1985, unde a rămas încă de atunci. Spa-Francorchamps a fost scurtat la 4,3 km, iar părțile care au trecut prin orașele din trecut și altele obstrucții au fost eliminate.[1]
Edițiile Marelui Premiu al Belgiei (Formula 1) modificare
Statistici modificare
Șapte piloți au obținut cel puțin câte un hat-trick (pole position, cel mai rapid tur și victorie într-o cursă): Alberto Ascari în 1952, Juan Manuel Fangio în 1954, Jack Brabham în 1960, John Surtees în 1966, Niki Lauda în 1976, Carlos Reutemann în 1981 și Michael Schumacher în 2002.
Piloții și echipele îngroșate concurează în sezonul actual de Formula 1.
Multipli câștigători modificare
|
|
Multipli deținători de pole position modificare
| Pole-uri | Pilot | Ani |
|---|---|---|
| 6 |  Lewis Hamilton
|
2008, 2013, 2015, 2017, 2018, 2020 |
| 4 |  Juan Manuel Fangio
|
1951, 1953, 1954, 1956 |
 Alain Prost
|
1982, 1983, 1985, 1993 | |
 Ayrton Senna
|
1988, 1989, 1990, 1991 | |
| 3 | Graham Hill
|
1962, 1963, 1965 |
 Mika Häkkinen
|
1998, 1999, 2000 | |
| 2 |  Niki Lauda
|
1975, 1976 |
 Mario Andretti
|
1977, 1978 | |
| Nigel Mansell
|
1987, 1992 | |
 Jacques Villeneuve
|
1996, 1997 | |
 Juan Pablo Montoya
|
2001, 2005 | |
| Nico Rosberg
|
2014, 2016 | |
 Charles Leclerc
|
2019, 2023 |
Multipli deținători de cel mai rapid tur modificare
| CMRT | Pilot | Ani |
|---|---|---|
| 7 | Alain Prost
|
1982, 1985, 1986, 1987, 1989, 1990, 1993 |
| 4 | Michael Schumacher
|
1992, 1998, 2001, 2002 |
| Sebastian Vettel
|
2009, 2013, 2017, 2019 | |
| 3 | Juan Manuel Fangio
|
1951, 1954, 1955 |
| Jim Clark
|
1962, 1963, 1965 | |
| 2 | Dan Gurney
|
1964, 1967 |
| John Surtees
|
1966, 1968 | |
 Chris Amon
|
1970, 1972 | |
| Gerhard Berger
|
1988, 1996 | |
| Kimi Räikkönen
|
2004, 2008 | |
| Nico Rosberg
|
2014, 2015 | |
| Lewis Hamilton
|
2010, 2016 |
Câștigătorii Marelui Premiu al Belgiei (Non-Formula 1) modificare
Câștigătorii edițiilor care nu au făcut parte din Campionatul Mondial de Formula 1.
| An | Pilot | Constructor | Locație | |
|---|---|---|---|---|
| 1949 |  Louis Rosier
|
Talbot
|
Spa-Francorchamps | |
| 1948 | Nedesfășurat | |||
| 1947 | Jean-Pierre Wimille
|
Alfa Romeo
|
Spa-Francorchamps | |
| 1946 | Eugène Chaboud
|
Delage
|
Bois de la Cambre | |
| 1945 – 1940 |
Nedesfășurat | |||
| 1939 |  Hermann Lang
|
 Mercedes
|
Spa-Francorchamps | |
| 1938 | Nedesfășurat | |||
| 1937 | Rudolf Hasse
|
Auto Union
|
Spa-Francorchamps | |
| 1936 | Nedesfășurat | |||
| 1935 | Rudolf Caracciola
|
Mercedes
|
Spa-Francorchamps | |
| 1934 | René Dreyfus
|
Bugatti
| ||
| 1933 |  Tazio Nuvollari
|
Maserati
| ||
| 1932 | Nedesfășurat | |||
| 1931 | William Grover-Williams Caberto Conelli
|
Bugatti
|
Spa-Francorchamps | |
| 1930 | Louis Chiron
|
Bugatti
| ||
| 1929 – 1926 |
Nedesfășurat | |||
| 1925 | Antonio Ascari
|
Alfa Romeo
|
Spa-Francorchamps | |
Note modificare
- ^ „Belgian Grand Prix history”. Accesat în .