Șah prin corespondență

Șahul prin corespondență este o variantă a șahului în care jucătorii nu stau unul în fața celuilalt. Pentru transmiterea fiecărei mișcări sunt folosite diferite moduri: printr-un server de șah, e-mail sau sistemul poștal. În trecut, se foloseau faxul, telefonul, telegraful și radioul. Șahul prin corespondență permite persoanelor sau cluburilor care sunt îndepărtate geografic unele de altele fără a fi prezente. Aceste relații îndepărtate sunt doar una dintre atracțiile acestei modalități: permite o analiză mai profundă evitând erorile și poate fi consultată cu cărți, baze de date de șah și programe de specialitate. În șah prin corespondență, spre deosebire de șahul tradițional, toate jocurile unui turneu se joacă simultan. Jucătorii care participă la mai multe turnee se pot confrunta cu mai mult de 50 de jocuri în același timp. Timpul de meditație pentru fiecare mișcare se măsoară în zile. În funcție de metoda folosită pentru trimiterea mutărilor, un joc poate dura zile, săptămâni, luni sau ani.

La Paștele 1951, reprezentanți ai unei duzini de ligi de șah poștale s-au întâlnit la Londra (Anglia) pentru a dezbate despre restructurarea ICCA (Asociația Internațională de Șah de Corespondență) pe care Erik Larsson (Suedia) a creat-o în 1945 și se afla într-o criză terminală.

După două zile de deliberări, Congresul a decis să înființeze Federația Internațională de Șah de Corespondență (ICCF) la 26 martie 1951, aprobând noi Statute și Regulamente, dar continuând cu activitățile predecesorului său. Jean-Louis Ormond (Elveția) este ales președinte și li se alătură Cecil Purdy (Australia) si Edmund Adam (Germania) in calitate de vicepreședinți.

În prezent, 55 de țări din cele 5 continente îl alcătuiesc.

Pionierii modificare

Teophil Demetriescu [1] a fost primul român care a participat în mod regulat la turneele internaționale de șah prin corespondentă între 1929 și 1939. Fiind copil, s-a mutat la Berlin, Germania, pentru a studia pianul. Ar fi interesat și de șah. A participat la turnee organizate de IFSB (Internationaler Fernschachbund) ajungând rapid la categoria de maestru. [2]

În 1934, IFSB a invitat sǎ participe la prima Olimpiada europeană de șah prin corespondență. Clubul de Șah Timișoara a prezentat o echipă formată dintr-un grup de membri ai săi (J. Michels, Ph.Nieszl, J.Damsescu, P.Krauser, G.Boskovity, P.Ludwig) care și-a asumat reprezentarea Românisi, cu rezultate slabe.

Ca succesor al IFSB ului dizolvat, la sfârșitul anului 1945 a apărut ICCA care anunța desfășurarea Primului Campionat Mondial. Sergiu Samarian [3] intrǎ din partea României, care ar urma sǎ participe la alte patru semifinale, cu performante remarcabile, deși fǎrǎ sǎ se califice într-o finalǎ.

CCȘC modificare

La 30 august 1959, la inițiativa Ing. Constantin Stefaniu [4] s-a constituit CCSC (Comisia Centrală de Șah prin Corespondență) [5] în cadrul Federației Române de Șah. În anul următor organizează primul Campionat Național, fiind câștigat de Vladimir Sălceanu. Dar nu este recunoscut, pentru că nu se solicitase autorizare prealabilă de la Federație. În 1963 se încheie primul Campionat Național oficial, unde se impune Aurel Anton. Este afiliat la ICCF din 1961.

Dintre principalele realizări la șah ale reprezentanților României, merită evidențiați Campionii Europei, Aurel Anton (IX) [6] și Vladimir Sălceanu (LIX) [7]. Florin Șerban s-a calificat al doilea la Campionatul Mondial (XXVI) [8].

ICCF a acordat titlul de Mare Maestru: Georghe Rotariu (1981)[9], Paul Diaconescu (1982) [10], Mihai Breazu (1985) [11], Florin Șerban [12], Costel Voiculescu (2012) [13]. Și Femeie Mare Maestru sǎ: Mariana Plass-Caravan (2003) [14], Elena Stǎnilǎ (2018) [15].

Campionatul mondial masculin de șah prin corespondență modificare

Federația Internațională de Șah prin Corespondență este responsabilă cu organizarea Campionatului Mondial de Șah pentru Corespondență Masculină din 1947.

La început a fost organizat în două etape: semifinală și finală. Având în vedere numărul tot mai mare de participanți, a fost necesar să se adauge ambele Turneul Candidaților (1984) și preliminariile (2006).

Treizeci au terminat până acum. Primul a fost câștigat de australianul Cecil Purdy (1953) și ultimul de rusul Andrey Kochemasov (2019). Românul Florin Șerban a ajuns pe locul doi în 2014.

# Ani Campion Locul doi   România
1 1950-1953 Cecil Purdy   Australia Harald Malmgren   Suedia
2 1956-1959 Viacheslav Ragozin   Uniunea Sovietică Lucius Endzelins   Australia
3 1959-1962 Alberic O' Kelly   Belgia Piotr Dubinin   Uniunea Sovietică
4 1962-1965 Vladimir Zagorovsky   Uniunea Sovietică Georgy Borisenko   Uniunea Sovietică
5 1965-1968 Hans Berliner   Statele Unite ale Americii Jaroslav Hybl   Cehia
6 1968-1971 Horst Rittner   Republica Democrată Germană Vladimir Zagorovsky   Uniunea Sovietică
7 1972-1976 Yakov Estrin   Uniunea Sovietică Jozef Boey   Belgia
8 1975-1980 Jorn Sloth   Danemarca Vladimir Zagorovsky   Uniunea Sovietică
9 1977-1983 Tonu Oim   Uniunea Sovietică Fritz Baumbach   Republica Democrată Germană Aurel Anton (4°) [16]
10 1978-1984 Vytas Palciauskas   Statele Unite ale Americii Juan Morgado   Argentina
11 1983-1989 Fritz Baumbach   Republica Democrată Germană Gennadi Nesis   Uniunea Sovietică Aurel Anton (15°) [17]
12 1984-1991 Grigory Sanakoev   Rusia Josef Franzen   Slovacia Eugen Costea (13°) [18]
13 1989-1998 Mikhail Umansky   Rusia Erik Bang   Danemarca
14 1994-2000 Tonu Oim   Estonia Ove Ekebjaerg   Danemarca
15 1996-2002 Gert Timmerman   Țările de Jos Joop van OOsterom   Țările de Jos
16 1994-2004 Tunc Hamarat   Turcia Rudolf Maliangkay   Țările de Jos
17 2002-2007 Ivar Bern   Norvegia Wolfgang Rohde   Germania
18 2003-2005 Joop van Oosterm   Țările de Jos Hans Elwert   Germania
19 2004-2007 Christophe Léotard   Franța Frank Gerhardt   Austria
20 2004-2011 Pertii Lehikoinen   Finlanda Stefan Winge   Suedia
21 2005-2008 Joop van Oosterom (  Țările de Jos Alexander Ugge   Canada
22 2007-2010 Alexandr Dronov   Rusia Jürgen Bücker   Germania
23 2007-2010 Ulrich Stephan   Germania Thomas Wibckelmann   Germania
24 2009-2011 Marjan Semri   Slovenia Hans Wunderlich   Germania
25 2009-2013 Fabio Finocchiaro   Italia Richard Hall   Anglia
26 2010-2014 Ron Langeveld   Țările de Jos Florin Serban   România [19]
27 2011-2014 Alexandr Dronov   Rusia Matthias Kribben   Germania
28 2013-2016 Leonardo Ljubicic   Croația Horacio Neto   Portugalia
29 2015-2018 Alexandr Dronov   Rusia Jacek Oskulski   Polonia Florin Serban (6°) [20]
30 2017-2019 Andrey Kochemasov   Rusia Enver Efendiyev   Rusia
31 2019-2022 Fabian Stanach   Polonia,
Christian Muck   Austria,
Ron Langeveld   Țările de Jos
32 2020-2022 Jon Edwards   Statele Unite ale Americii Sergey Osipov   Rusia,
Horacio Neto   Portugalia,
Michel Lecroq   Franța

Campionatul mondial feminin de șah prin corespondență modificare

# Ani Campion Locul doi   ROM
1 1968-1972 Olga Rubsova   Uniunea Sovietică Gertrude Schoisswohl   Austria Gertrude Baumstark (9°) [21]
2 1972-1977 Lora Jakovleva   Uniunea Sovietică Olga Rubsova   Uniunea Sovietică Elizabeta Polihroniade (4°) [22]
3 1978-1984 Luba Kristol   Israel Merike Rötova   Uniunea Sovietică
4 1984-1992 Ljudmila Belavenets   Rusia Nina Orlova   Rusia
5 1993-1998 Luba Kristol   Israel Ingrida Priedite   Letonia
6 2000-2995 Alessandra Riegler   Italia Maja Zelcic   Croația
7 2002-2006 Olga Sukhareva   Rusia Mary Jones   Anglia
8 2007-2010 Olga Sukhareva   Rusia Marie Bazantová   Cehia
9 2011-2014 Irina Perevertkina   Rusia Maria Lisitcina   Rusia
10 2014-2017 Irina Perevertkina   Rusia Tatiana Moyeenko   Ucraina
11 2017-2020 Irina Perevertkina   Rusia Vilma Dambrauskaite   Lituania
Tatiana Moyeenko   Ucraina
12 2020-2023 Irina Perevertkina   Rusia Tetiana Yurchuk   Ucraina,
Victoria Schweer   Germania,
Luz Tinjacá Ramirez   Italia,
Dawn Williamson   Anglia

Olimpiade pentru sex masculin de șah prin corespondență modificare

La inițiativa lui Erik Larsson (Suedia), semifinalele primei olimpiade au început în 1946 când au participat 42 de echipe (formate din 6 jucători de șah) din 24 de țări.

Germania conduce clasamentul cu 8 medalii de aur (1 împărțit) urmată de Uniunea Sovietică cu 5 și Chehoslovacia 3 (1 împărțit).

România a participat la 17 preolimpiade, 8 calificându-se în finală. Cea mai bună performantă a sa a fost în Olimpiada VI° unde s-a clasat pe locul patru cu echipa formată din Sergiu Samarian, Eugen Costea, Eugen Rusenescu, Gheorghe Rotariu, Paul Diaconescu, Constantin Stefaniu.

# Ani Aur Argint Bronz
1 1949-1952   Ungaria   Cehoslovacia   Suedia [23]
2 1952-1955   Cehoslovacia   Suedia   Germania [24]
3 1958-1961   Uniunea Sovietică   Ungaria   Iugoslavia [25]
4 1962-1964   Uniunea Sovietică   Republica Democrată Germană   Suedia [26]
5 1965-1968   Cehoslovacia   Uniunea Sovietică   RFG [27]
6 1968-1972   Uniunea Sovietică   Cehoslovacia   Republica Democrată Germană [28]
7 1972-1976   Uniunea Sovietică   Bulgaria   Regatul Unit [29]
8 1977-1982   Uniunea Sovietică   Ungaria   Regatul Unit [30]
9 1982-1987   Regatul Unit   RFG   Uniunea Sovietică [31]
10 1987-1995   Uniunea Sovietică   Anglia   Republica Democrată Germană [32]
11 1992-1999   Cehoslovacia,
  Germania
  Canada,
  Scoția
[33]
12 1998-2004   Germania   Lituania   Letonia [34]
13 2004-2009   Germania   Cehia   Polonia [35]
14 2002-2006   Germania   Lituania   Statele Unite ale Americii [36]
15 2006-2009   Norvegia   Germania   Țările de Jos [37]
16 2010-2016   Cehia   Germania   Franța [38]
17 2009-2012   Germania   Spania   Italia [39]
18 2012-2016   Germania   Slovenia   Spania [40]
19 2016-2019   Bulgaria   Germania   Cehia,
  Polonia
[41]
20 2016-2019   Germania   Rusia   Spania [42]
21 2020-2023   Germania   Luxemburg   Statele Unite ale Americii [43]

Olimpiade de șah pentru corespondență pentru femei modificare

# Ani Aur Argint Bronz
1 1974-1979   Uniunea Sovietică   Republica Democrată Germană   Cehoslovacia [44]
2 1980-1986   Uniunea Sovietică   Cehoslovacia   Iugoslavia [45]
3 1986-1992   Uniunea Sovietică   Cehoslovacia   Ungaria [46]
4 1992-1997   Cehia   Rusia   Polonia [47]
5 1997-2003   Rusia   Germania   Cehia [48]
6 2003-2006   Lituania   Germania   Italia [49]
7 2007-2009   Slovenia   Lituania   Germania [50]
8 2008-2010   Polonia   Bulgaria   Italia [51]
9 2011-2014   Rusia   Lituania   Germania [52]
10 2015-2018   Germania   Lituania   Rusia [53]


Cupa mondială ICCF modificare

Este un turneu deschis jucătorilor de șah din toată lumea, indiferent de categorie, vârstă sau sex. Creat in 1968, au fast organizate 22 de Cupe, dintre care 5 au fost câștigate de Reinhard Moll (Germania).


# Ani Câștigător Naționalitate
01. 1973-1977 Karl Maeder   RFG
02. 1977-1983 Gennadi Nesis   Uniunea Sovietică
03. 1981-1986 Nikolai Rabinovich   Uniunea Sovietică
04. 1984-1989 Albert Popov   Uniunea Sovietică
05-A. 1987-1994 Aleksandr Frolov   Uniunea Sovietică
05-B. 1987-1994 Gert Timmermann   Țările de Jos
06. 1994-1999 Olita Rause   Letonia
07. 1994-2001 Aleksei Lepikhov   Ucraina
08. 1998-2001 Horst Staudler   Germania
09. 1998-2001 Edgar Prang   Germania
10. 2001-2004 Frank Schroder   Germania
11. 2008-2011 Reinhard Moll   Germania
12-A. 2005-2007 Reinhard Moll   Germania
12-B. 2009-2013 Matthias Gleichmann   Germania
13. 2009-2012 Reinhard Moll   Germania
14. 2009-2012 Reinhard Moll   Germania
15. 2012-2015 Klemen Sivic   Slovenia
16. 2013-2015 Uwe Nogga   Germania
17. 2014-2017 Matthias Gleichmann   Germania
18. 2015-2019 Reinhard Moll
Stefan Ulbig
  Germania
  Germania
19. 2014-2016 Thomas Herfuth   Germania
20. 2017-2020 Sergei Kishkin   Rusia
21.] 2019-2021 Matthias Gleichmann   Germania
22. 2021-2023 Dmitry Morozov
Matthias Gleichmann
  Rusia
  Germania

Cupa mondială a veteranilor modificare

Este rezervat jucătorilor de șah peste 60 de ani, fără distinctie de categorie, sex sau loc de resendintă. Se desfășcară în trei etape: preliminară, semifinală și finală.

# Ani Câstigător Naționalitate
01. 2009-2011 Rob Kruis   Țările de Jos
02. 2013-2014 Vladimir Sergeev   Rusia
03. 2014-2016 Frits Bleker   Grecia
04. 2015-2017 Reinhard Sikorsky   Germania
05. 2016-2017 Ralf Neubauer   Germania
06. 2017-2019 Mattia Boccia   Italia
07. 2018-2020 Sergey Novikov   Rusia
08. 2019-2021 Guy van Habberney   Belgia
09. 2020-2022 Jean Claude Schuller   Luxemburg
10. 2021-2023 Gediminas Voveris   Lituania

Note modificare

  1. ^ Teophil Demetriescu
  2. ^ IFSB
  3. ^ Samarian
  4. ^ Stefaniu
  5. ^ CCSC
  6. ^ „EU/FSM/9”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ EU/FSM/59
  8. ^ WC26/Final
  9. ^ G.Rotariu
  10. ^ P.Diaconescu
  11. ^ M.Breazu
  12. ^ F.Serban
  13. ^ C.Voiculescu
  14. ^ M.Plass
  15. ^ E.Stǎnilǎ
  16. ^ „9.Campionatul mondial ICCF”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ 11.Campionatul mondial ICCF
  18. ^ 12.Campionatul mondial ICCF
  19. ^ 26.Campionatul mondial ICCF
  20. ^ 29.Campionatul mondial ICCF
  21. ^ „1.Campionatul mondial femenină”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ „2.Campionatul mondial femenină”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ 1.OSPCM
  24. ^ 2.OSPCM
  25. ^ 3.OSPCM
  26. ^ 4.OSPCM
  27. ^ 5.OSPCM
  28. ^ 6.OSPCM
  29. ^ 7.OSPCM
  30. ^ 8.OSPCM
  31. ^ 9.OSPCM[nefuncțională]
  32. ^ 10.OSPCM
  33. ^ 11.OSPCM
  34. ^ 12.OSPCM
  35. ^ 13.OSPCM
  36. ^ 14.OSPCM
  37. ^ 15.OSPCM
  38. ^ 16.OSPCM
  39. ^ 17.OSPCM
  40. ^ 18.OSPCM
  41. ^ 19.OSPCM
  42. ^ 20.OSPCM
  43. ^ 21.OSPCM
  44. ^ 1.OSPCPF
  45. ^ 2.OSPCPF
  46. ^ 3.OSPCPF
  47. ^ 4.OSPCPF
  48. ^ 5.OSPCPF
  49. ^ 6.OSPCPF
  50. ^ 7.OSPCPF
  51. ^ 8.OSPCPF
  52. ^ 9.OSPCPF
  53. ^ 10.OSPCPF

Legături externe modificare