Șaua Moinești

trecătoare din România
Șaua Moinești

Perspectivă de pe dealul Măgura spre dealul Osoiu.
Altitudine470−480 m
MunțiMunții Tarcău (nord-vest)
Munții Berzunți (sud-est)
Coordonate46°27′58.24″N 26°29′1.30″E ({{PAGENAME}}) / 46.4661778°N 26.4836944°E
Țară România
VăiRâul Urmeniș (Ormeniș)[1]
Râul Tazlăul Sărat[1]
Ascensiune începând dinArdeoani[2]
Comănești[2]
Drum de acces DN2G
Perioadă de închidereDeschis tot timpul anului
Șaua Moinești se află în România
Șaua Moinești
Șaua Moinești (România)

Șaua Moinești (găsită și sub numele de Pasul Moinești)[3] este o șa situată între Munții Tarcău[1] și Munții Berzunți,[4] în zona orașului Moinești.[5] Este străbătută de DN2G[1] și are rol de trecătoare[4] între depresiunea Tazlăului și depresiunea Comănești.[5] Altitudinea ei este de 470-480 m în zona centrală a orașului, din șa.[6] Aici ajunge și calea ferată Moinești–Comănești,[7] destinată actual doar transportului de marfă.[8]

Date geografice modificare

Orașul Moinești este așezat în chiar în șa,[9] aceasta legând dealurile[5] Osoiu (avanpost sud-estic al Munților Tarcău cu o altitudine de 659 m,[9] situat la nord-vest)[1] și Măgura (cu o altitudine de 694 m[9] și situat la sud-vest,[1] la capătul nordic al Munților Berzunți).[10] Este perfect vizibilă de pe drumul care vine dinspre Bacău.[11]

Se află în contact:[12]

  • cu zona Tazlăului Sărat, acolo unde acesta se lărgește brusc la ieșirea din munte și include localitățile Lucăcești, Albotești și Găzărie
  • la sud cu bazinul pârâului Lunca, afluent al Urmenișului, bazin cu rol de prelungire spre nord-est a depresiunii Comănești
  • la poalele Munților Berzunți cu zona Micleasca
  • cu zona de sud-est a Munților Goșmanu.

Șaua este largă[9] și constituie zona centrală a orașului,[5] fiind cu circa 50 de m mai sus atât față de zona de la Găzărie, care aparține șesului Tazlăului Sărat, cât și față de valea pârâului Lunca,[13] situată în prelungirea depresiunea Comănești.[12] De aici izvorăște pârâul Gâzu, afluent al Tazlăului, care formează o zonă verde între zona centrală și centura ocolitoare a orașului.[14]

Trecătoarea se găsește în raport funcțional de vecinătate, cu următoarele pasuri:

Elemente de geologie modificare

Atât curmătura cât și dealul Osoiu sunt forme de relief sculpturale formate datorită eroziunii, în special a celei exercitate de către apele curgătoare în depozitele sarmato-pliocene.[5] Spre diferență de acestea, Măgura reprezintă un petic de împingere, care a fost adus de Pânza de Tazlău din flișul marginal al Carpaților Orientali.[16]

În structura șeii se găsesc argile marnoase helvețiene cutate, peste care se află depozite lacustre de apă dulce, deasupra cărora se regăsesc conglomerate și nisipuri. Ultimele reprezintă baza conglomeratelor și nisipurilor dealului Osoiu, fiind atribuite sarmațianului și făcând o masă comună cu sarmațianul din bazinul Comănești.[13] Pietrișurile șeii exprimă caracteristicile modelării marine, deoarece zona reprezintă în fapt, un vechi culoar de legătură între golful care s-a format datorită prăbușirii parțiale a flișului și Marea Sarmatică, situată la est[17] (respectiv un braț marin, care în pliocen realiza legătura dintre zona depresiunii Comănești și cea a depresiunii Tazlău). Conform lui C. Brânduș, traseul actual exista astfel încă de la ridicarea deasupra mării a spațiului subcarpatic, șaua propriuzisă fiind astăzi un rezultat al adâncirii a două pâraie locale. Acest proces a fost completat de o retragere intensă a versanților.[18]

Obiective turistice apropiate modificare

 
Monumentul Comemorativ „Dada”

Referințe modificare

  1. ^ a b c d e f Munții Tarcău – Harta turistică, Șerbănescu, 1987
  2. ^ a b c d e România – atlas rutier, ***, 2008, Planșa 35
  3. ^ Lahovari, G.I. & Brătianu, C.I. & Tocilescu, G.; Marele Dicționar Geografic al Romîniei, vol. I; Stab. grafic J.V. Socecŭ; București; 1898; p. 161
  4. ^ a b Posea, Grigore; Geomorfologia României: reliefuri, tipuri, geneză, evoluție, regionare, Ediția a II-a; Editura Fundației România de Mâine; București; 2005; ISBN 973-725-213-6; p.
  5. ^ a b c d e Profilul..., U.A.T. Moinești, 2013, p. 49
  6. ^ Ministerul Justiției; Judecătoria Moinești; Portalul instanțelor de judecată, portal.just.ro; Istoric – Așezare geografică; accesat la 17 ianuarie 2020
  7. ^ Harta Topografică Militară a României la scara 1:25.000 (Proiecția Gauss-Kruger) Ed. a II-a[nefuncțională]; accesat la 18 ianuarie 2020
  8. ^ Municipiul Moinești - Ghid..., Găman & Boțan, 2014, p. 67
  9. ^ a b c d Munții Tarcău. Ghid ..., Brânduș & Grasu, 1987, Moinești, Localități și căi de acces
  10. ^ Munții Tarcău. Ghid ..., Brânduș & Grasu, 1987, Trasee turistice, 6. Moineșli - comuna Zemeș – pârâul Zemeș –Vârful Runcul Stânelor – pârâul Lespezi – pârâul Izvorul Alb - satul Păltiniș - comuna Asău
  11. ^ Municipiul Moinești - Ghid..., Găman & Boțan, 2014, p. 18
  12. ^ a b Municipiul Moinești - Ghid..., Găman & Boțan, 2014, p. 17
  13. ^ a b Profilul..., U.A.T. Moinești, 2013, p. 48
  14. ^ Municipiul Moinești - Ghid..., Găman & Boțan, 2014, p. 19
  15. ^ România – atlas rutier, ***, 2008, Planșa 48
  16. ^ Indrieș, Andrei C. &. Indrieș, Andrei A; Dictionar Geografic online; Platforma de e-learning a Universității din Oradea; 2011; Petic de împingere
  17. ^ Ungureanu, Irina; Geografia Carpaților și Subcarpaților, Note de curs; Secția Istorie-Geografie, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”; Iași; 2004; 2. Regiunile geografice ale Carpaților, 2.1. Regiunea Carpaților Orientali, 2.1.5. Unități spațiale, 2.1.5.2. Munții flișului, Munții Tarcău
  18. ^ Ielenicz, Mihai & Pătru, Ileana Georgeta & Cliuș, Mioara; Subcarpații României; Editura Universitară; 2005; p. 74
  19. ^ Municipiul Moinești - Ghid..., Găman & Boțan, 2014, pp. 41-42
  20. ^ Municipiul Moinești - Ghid..., Găman & Boțan, 2014, pp. 38-39
  21. ^ Municipiul Moinești - Ghid..., Găman & Boțan, 2014, pp. 37-38
  22. ^ Municipiul Moinești - Ghid..., Găman & Boțan, 2014, pp. 46-47
  23. ^ Municipiul Moinești - Ghid..., Găman & Boțan, 2014, p. 47
  24. ^ Municipiul Moinești - Ghid..., Găman & Boțan, 2014, p. 22
  25. ^ Municipiul Moinești - Ghid..., Găman & Boțan, 2014, p. 23
  26. ^ Municipiul Moinești - Ghid..., Găman & Boțan, 2014, p. 24
  27. ^ Obiective turistice ..., Cmeciu & Manolache, 2014, p. 127
  28. ^ Municipiul Moinești - Ghid..., Găman & Boțan, 2014, p. 35
  29. ^ Municipiul Moinești - Ghid..., Găman & Boțan, 2014, p. 25
  30. ^ Obiective turistice ..., Cmeciu & Manolache, 2014, p. 150

Bibliografie modificare