Ștefan Mangoianu
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
| Ștefan Mangoianu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Constanța, România |
| Decedat | (57 de ani) București, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | compozitor |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Ștefan Mangoianu (n. 9 ianuarie 1922, Constanța - m. 24 martie 1979, București) a fost un compozitor român.
Biografie
modificareA urmat Facultatea de Arhitectură din București (1940–1949) după absolvirea căreia, în 1949, studiază muzica la București cu Sofia Teodoreanu (teoria muzicii), Mihail Jora (armonie, compoziție) și Constantin Bugeanu (orchestrație). Între 1955 și 1960 urmează și absolvește cursurile Conservatorului din București, unde îi are ca profesori pe Victor Giuleanu (teoria muzicii), Gheorghe Dumitrescu (armonie), Myriam Marbé (contrapunct), Tudor Ciortea (forme muzicale), Adriana Sachelarie și Radu Negreanu (istoria muzicii), Emilia Comișel și Tiberiu Alexandru (folclor). Lucrează concomitent ca pianist-corepetitor la ansamblul artistic al CFR-Giulești, apoi ca asistent-corepetitor la Facultatea și Școala de Coregrafie din București și șef-corepetitor al orchestrei de muzică populară „Barbu-Lăutarul”, apoi lector șef-adj. al formațiilor Filarmonicii din București. A mai lucrat ca pianist-corepetitor al Ansamblului Artistic al CCS, secretar muzical al Filarmonicii din Ploiești, profesor la Școala Generală de Muzică și Arte Plastice nr. 2 din București, iar din 1970, ca profesor de pian la Liceul de Muzică „George Enescu”.
A publicat studii și cronici in presa de specialitate.
A primit distincții: premiul al III-lea la Concursul National dedicat Festivalului Mondial al Tineretului (1957) și Premiul Uniunii Compozitorilor din România (1968).
Creație
modificareȘtefan Mangoianu s-a remarcat prin partituri camerale, vocale și simfonice. Creația sa cuprinde muzică de teatru, vocal-simfonică, de cameră, vocală și corală.
Muzică de scenă
modificare- D’ale CARNAVALULUI [1952], de I.L.Caragiale
- NEPOȚII GORNISTULUI [1957], de Sorana-Coroamă
- OVIDIU [1957], de V. Alecsandri
- MOMENTE [1958], de I.L.Caragiale
- A 3-a PATETICA [1959], de N.Pogodin
- ANA KARENINA [1960], de L.Tolstoi
- TARTUFFE [1960], de Moliere
- ORFEU in INFERN [1962], de Tenesse Williams
- VIZITA BĂTRÂNEI DOAMNE [1963], de Fr. Durrenmatt
- IMPRICINAȚII [1963], de J. Racine
- COMEDIA ERORILOR [1963], de Shakespeare
- RĂZBOIUL [1963], de C. Goldoni
- AVARUL [1964], de Moliere
- PERICLES [1964], de Shakespeare
- CU AMORUL NU-I de GLUMIT [1964], de A. de Musset
- ȘCOALA FEMEILOR [1965], de Moliere
- OAMENI și ȘOARECI [1965], de J. Steinbeck
- OTHELLO [1965], de Shakespeare
- VLAICU VODA [1965], de A. Davilla
- ELECTRA [1966], de E. O’Neill
- MARII CROITORI ai VALAHIEI [1969], de A. Popescu
- ENIGMA OTILIEI [1960], de I. Bâta (G.Călinescu)
- IDIOTUL [1969], de A, Barsacq (Dostoievski)
- REGELE LEAR [1969], de Shakespeare
Muzică de film
modificare- DOI VECINI (1959)
- PURCELUȘUL EXCURSIONIST [1971], G. Popescu
Muzică vocală
modificare- TOAMNA [1956], pe versuri de I. Zăgan,
- PATRU ANOTIMPURI [1956], pe versuri de M.Beniuc, D.Corbea, V.Tulbure
- MAREA [1958], pe versuri de C. Teodorescu
- NU [1968], pe versuri de T.Arghezi
Muzică de cameră
modificare- BACHANALE [1948] – pt. pian,
- DANS din OAȘ [1955] –pt. pian,
- BURLESCA [1957] – pt. 6 instrumente de suflat, pian și percuție,
- 3 PIESE pt. PIAN [1972]
Muzică corală
modificare- CÂNTEC pt. BUCURESTI [1959], pe versuri de Nina Cassian
Muzică vocal-simfonică
modificare- CONSTRUIM - cantată [1960], pe versuri de Nina Cassian,
- CASA – cantată [1968], pe versuri de Ștefan Iureș