Wikipedia

Științifico-fantasticul în Germania

Științifico-fantasticul în Germania este parte a științifico-fantasticului de limbă germană și are o istorie lungă și variată.[1][2] Kurd Lasswitz este considerat părintele literaturii germane științifico-fantastice. Cu toate că impactul scriitorului Ernst Theodor Amadeus Hoffmann asupra științifico-fantasticului a fost trecut cu vederea, acesta a pus bazele uneia dintre cele mai durabile teme - cea a robotului.

Kurd Lasswitz în 1903

Istorie

modificare
 
Harta insulei Felsenburg

Rădăcinile științifico-fantasticului german pot fi urmărite până în secolul al XVII-lea, când astronomul Johannes Kepler a scris Somnium (1634 în limba latină, tradus în limba germană ca Traum von Mond 1898) despre viața de pe Lună.[1]

Considerat o capodoperă a timpului său, romanul picaresc al lui Johann Jakob Christoffel von Grimmelshausen (1622-1676), care conține, între altele, romanul picaresc Der abenteuerliche Simplizissimus (1669) descrie o călătorie spre o utopie situată în centrul gol al Pământului.[1]

În secolul al XVIII-lea a fost publicată de către Johann Gottfried Schnabel (1692-1752) opera în 4 părți Wunderliche Fata einiger Seefahrer (în 1731-1743), mai cunoscută ca Insel Felsenburg (Insula Felsenburg). Această carte, foarte populară la vremea respectivă, a combinat elemente ale Utopiei, Robinsonadei și ale romanului de aventură episodică, și ar putea fi considerată cel mai timpuriu precursor german al aventurii științifico-fantastice. Alte romane din secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea sunt Dreyerley Wirkungen: Eine Geschichte aus der Planetenwelt (Efecte Triple: O poveste din lumea planetelor", 8 volume 1789-1792), Die Affenkönige oder Die Reformation des Affenlandes (Regi sau Reforma țării maimuțelor, 1788) și Urani: Königin von Sardanopalien im Planeten Sirius (Urania: Regina Sardanopolului de pe planeta Sirius, 1790) - toate satire politice scrie de către Johann Friedrich Ernst Albrecht (1752-1814), care în mod normal a scris romane cu "cavaleri și tâlhari" și Die Schwarzen Brüder (1791-1795) de Heinrich Zschokke (1771-1848), o trilogie senzațională despre o societate secretă; al treilea roman are loc în secolul al XX-lea, când omenirea este folosită ca un fel de vite de extratereștri. O altă lucrare timpurie este Ini: Ein Roman aus dem 21. Jahrhundert (1810) de Iulius von Voss (1768-1832). Important pentru dezvoltarea științifico-fantasticului german a fost povestirea "Der Sandmann" (volumul unu al lucrării Nachtstücke - Nocturnele din 1816) de Ernst Theodor Amadeus Hoffmann, cel mai important autor al mișcării Schwarze Romantik (romantism negru) în Germania. Povestea, care a fost reptipărită de nenumărate ori, povestește despre dr. Coppelius, care construiește un automat sun forma unei ființe umane; este una dintre primele povestiri cu roboti.[1][3][4] În timp ce nu a fost de acord cu afirmația lui E. F. Bleiler că E. T. A. Hoffmann a fost "unul dintre cei doi sau trei mari scriitori de fantezie", Algis Budrys de la Galaxy Science Fiction a spus că acesta "a pus bazele uneia dintre cele mai durabile teme [SF]".[5] Istoricul Martin Willis susține că impactul lui Hoffmann asupra științifico-fantasticului a fost trecut cu vederea, spunând că "lucrarea lui dezvăluie un scriitor dinamic implicat în dezbaterile științifice importante ale secolului al XIX-lea și începutul secolului al XIX-lea". Willis subliniază că opera lui Hoffmann este contemporană cu Frankenstein (1818).[6]

Dar adevăratul pionier al științifico-fantasticului german a fost Kurd Lasswitz, profesor la Gymnasium Ernestinum din Gotha, care a scris cel mai important roman SF clasic german, Auf zwei Planeten (1897). Este povestea unei confruntări a culturilor umane și marțiene, acestea din urmă fiind superioară atât tehnic cât și etic. Lasswitz a considerat dezvoltarea etică ca fiind dependentă de dezvoltarea științifică și tehnologică, el a inclus previziuni tehnice impresionante: o stație spațială în formă de roată, drumuri rulante, materiale sintetice, celule solare și multe altele. Influențat de filosoful germanist idealist Immanuel Kant (1724-1804), lucrarea sa a fost didactică și s-a axat pe concepții filosofice pentru viitor. A publicat o serie de povestiri (Seifenblasen: Moderne Märchen în 1890 sau Nie und immer: Neue Märchen în 1902) și romane (Aspira în 1905 sau Sternentau în 1909).[1]


În 1975, la Heyne Verlag a apărut Der Untergang der Stadt din Passau, cel mai mare succes literar al scriitorului Carl Amery (pseudonimul lui Christian Anton Mayer). Acesta este un roman științifico-fantastic post-apocaliptic - distopic care descrie ce s-a întâmplat după 1981 când o „epidemie“ nespecificată a lăsat foarte puținii supraviețuitori în lume. Romanul descrie diverse evenimente până în anul 2112, când are loc "Bătălia pentru Passau".[7] Amery a mai scris alte două romane științifico-fantastice: Das Königsprojekt (1974) și An den Feuern der Leyermark. În ucronia Das Königsprojekt, Vaticanul primește de la Leonardo da Vinci o mașină a timpului; apoi un grup secret de oficiali ai Vaticanului încarcă să schimbe istoria în favoarea Bisericii Catolice.[8]

Scriitori

modificare
Articole principale: Listă de scriitori germani de literatură științifico-fantastică, de:Liste deutschsprachiger Science-Fiction-Autoren și de:Liste deutschsprachiger Science-Fiction-Autorinnen.

Reviste

modificare

Terra - revistă din 1957 publicată de editura Arthur Moewig din München.[9] Au fost publicate ca Terra SF, între 1957-68, 555 de numere; ca Terra Extra, 1962-68, 182 de numere; ca Terra Nova, 1968-71, 190 de numere; ca Terra Astra, 1971-86, 643 de numere.[10][11][12]

Utopia - Utopia Zukunftsromane- revistă din 1953 - 1968, 596 de volume; publicată de editura Erich Pabel, Rastatt.[13][14][15][16]

Premii

modificare

Filme

modificare

Serii TV

modificare

Jocuri video

modificare

Fan-cluburi

modificare
  • SF-Club Andymon din Berlin.[17] Cu acest club revista Anticipația CPSF a făcut un schimb cultural de imagini. Coperțile unor numere ca 539, 540, 542-543 sau 544-545 sunt realizate de membrii ai fan-clubului din Berlin. (Hubert Schweizer, etc)

Note

modificare
  1. ^ a b c d e Germania la The Encyclopedia of Science Fiction
  2. ^ Germania după 1990 la The Encyclopedia of Science Fiction
  3. ^ ETA Hoffman. „The Sandman”. Accesat în .  English translation by John Oxenford
  4. ^ E. T. A. Hoffman. „Der Sandmann” (în germană). Accesat în . 
  5. ^ Budrys, Algis (iulie 1968). „Galaxy Bookshelf”. Galaxy Science Fiction. pp. 161–167. 
  6. ^ Martin Willis (). Mesmerists, Monsters, and Machines: Science Fiction and the Cultures of Science in the Nineteenth Century. Kent, Ohio: Kent State University Press. pp. 29–30. 
  7. ^ en Istoria publicării lucrării Der Untergang der Stadt din Passau la Internet Speculative Fiction Database
  8. ^ cărți de Carl Amery, goodreads.com
  9. ^ Volksbücher und Heftromane, volume 1, paperback, ISBN 3-8334-3232-2
  10. ^ http://www.sf-hefte.de // title lists of Terra, Orion etc.
  11. ^ http://www.dsfdb.org/reihen.php?a_z=T // title lists of Terra etc.
  12. ^ http://www.rp49.de/magazin_galaxis/0001.html // covers of Galaxis
  13. ^ http://www.dsfdb.org/reihen.php?a_z=U // title lists of Utopia Zukunftsromane etc.
  14. ^ http://www.sf-hefte.homepage.t-online.de/ // title lists of Utopia Zukunftsromane etc.
  15. ^ http://www.dieter-von-reeken.de/utogross/frame.htm Arhivat în , la Wayback Machine. // covers of Utopia Großband / Utopia Kriminal
  16. ^ http://www.dieter-von-reeken.de/utomag/frame.htm Arhivat în , la Wayback Machine. // covers and contents of Utopia Magazin
  17. ^ Sonja Fritzsche - Science fiction-ul german, 2014. fantastica.ro

Vezi și

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Științifico-fantasticul_în_Germania&oldid=16078805