18237 Kenfreeman
asteroid din centura principală
| 18237 Kenfreeman | ||
| Denumiri alternative | 1182 T-2, 1999 JP65 | |
|---|---|---|
| Descoperire | ||
| Descoperitor | Cornelis Johannes van Houten, Ingrid van Houten-Groeneveld și Tom Gehrels[1][2] | |
| Data descoperirii | 29 septembrie 1973[1][2] | |
| Locul descoperirii | Observatorul Palomar[1] | |
| Caracteristicile orbitei | ||
| Epoca 27 iunie 2015 (JD 2457200,5)[1] | ||
| Excentricitate (e) | 0,15[1] | |
| Semiaxa mare (a) | 368,015×106 km (2,46 ua)[1] | |
| Periheliu (q) | 311,168×106 km (2,08 ua)[1] | |
| Afeliu (Q) | 424,863×106 km (2,84 ua)[1] | |
| Perioadă orbitală (P) | ~1.410 zile (3,86 ani) | |
| Înclinație (i) | 2,5°[1] | |
| Longitudinea nodului ascendent (Ω) | 169,2°[1] | |
| Anomalia medie (M0) | 49,0°[1] | |
| Argumentul periheliului (ω) | 68,1°[1] | |
| Categorie | Asteroid din centura principală[1][2] | |
| Date fizice | ||
| Magnitudine absolută (M) | 15,5[1][2] | |
Modifică text  |
||
18237 Kenfreeman este un asteroid din centura principală de asteroizi.
Descriere
modificare18237 Kenfreeman este un asteroid[1] din centura principală de asteroizi. A fost descoperit pe 29 septembrie 1973 la Observatorul Palomar de Cornelis Johannes van Houten, Ingrid van Houten-Groeneveld și Tom Gehrels. Asteroidul prezintă o orbită caracterizată de o semiaxă mare de 2,46 ua, o excentricitate de 0,15 și o înclinație de 2,5° în raport cu ecliptica.[2]
Vezi și
modificareReferințe
modificare
