Deschide meniul principal
Abația Notre-Dame de Cîteaux
Abbaye Notre-Dame de Cîteaux
Abbaye.Citeaux.1.jpg
Informații generale
HramMaria, mama lui Cristos
Jurisdicție religioasăRoman Catholic Archdiocese of Dijon[*]  Modificați la Wikidata
Localizare
LocalitateFranţa Franța
regiune Burgundia
canton Cantonul Nuits-Saint-Georges
Date despre construcție
Stil arhitectonicArhitectură gotică (secolul al XVI-lea)
Arhitectură clasică (secolele al XVII-lea - al XVIII-lea)
Istoric
Data începerii  Modificați la Wikidata
Perioadă construcție1098-1791

Abația Notre-Dame de Cîteaux [siˈto] (în franceză Abbaye Notre-Dame de Cîteaux) este abația fondatoare a ordinului din Cîteaux (ordinul cistercian). Ea este situată în comuna Saint-Nicolas-lès-Cîteaux, departamentul Côte-d'Or, cantonul Nuits-Saint-Georges, în Bourgogne-Franche-Comté din Franța, la aproximativ 25 km la sud de Dijon, capitala departamentului Côte-d’Or. Acesta se află pe malul râului Vouge, un afluent al Saône.

IstoricModificare

Abația a fost fondată în anul 1098 în Ducatul Burgundia de către Robert de Molesme, abate al Abației Notre-Dame de Molesme, a fost dedicată Mariei, mama lui Cristos, și pusă sub protecția ducilor de Burgundia.

Depinzând direct de Statele Papale prin dreptul pontifical, Ordinul cistercian este aprobat, în mod oficial, la 23 decembrie 1119, prin Carta Caritatis (Carta Carității și Unanimității) a papei burgund Calixt al II-lea, pentru reluarea și punerea în aplicare a Reformei Gregoriene în întregul Occident creștin, în timpul Renașterii din secolul al XII-lea, făcând din Cîteaux abația mamă fondatoare a peste două mii de mănăstiri, din Regatul Franței și din întregul Occident creștin. Ea este un centru spiritual major care influențează profund timp de peste șapte secole viața spirituală, economică și politică din Evul Mediu, din Occidentul creștin, cu o reîntoarcere spre respectarea mai riguroasă a Regulei mănăstirești originale a Sfântului Benedict, ca și cea aplicată de puternicul Ordin din Cluny de la Abația Cluny vecină. Acest nou ordin monastic cunoaște un avânt considerabil în întreaga Europă grație unui călugăr burgund emblematic, Bernard de Clairvaux (1090-1153).

În urma Revoluției Franceze, când au fost confiscate bunurile clerului și ale nobilimii, abația, bunurile sale și domeniul său agricol de peste 13.000 de hectare, au fost confiscate, iar în mare parte distruse, sau vândute ca Bun național în 1791. După 1898, vreo douăzeci de cistercieni-trapiști din Ordinul trapist (OCSO), ocupă din nou abația și îi redă viața spirituală. În prezent și-a regăsit rangul de abație din fruntea ordinului cistercienilor-trapiști, și îi perpetuează îndelungata sa istorie și tradiție. Este clasată monument istoric, din 1978.

IstoricModificare

FondareaModificare

Potrivit tradiției, istoria abației Cîteaux începe la 21 martie din anul 1098, o zi cu dublă semnificație (sărbătoarea Sfântului Benedict de Nursia și duminica Floriilor).[1]

Etimologia cuvântului francez Cîteaux

Toponimul Cistercium, Cîteaux, care a înlocuit numele novum monasterium în cartele de prin 1120[2], este nesigur și ar putea găsi trei explicații; cea din latină cisterna, care semnifică mlaștină sau teren mlăștinos și trimite la natura geografică a sitului unde se instalează abația[3]; cea a sitului care se găsea „dincoace de cea de-a treia bornă miliarăcis tertium lapidem miliarium, pe vechiul drum roman care lega Langres de Chalon-sur-Saône, sau aceea care ar veni de la substantivul „cistels”, stufuri care potrivit legendei cresc din abundență în acest sit mlăștinos.[4]

NoteModificare

  1. ^ Potrivit Marilier 1961, acte 4, Robert a sosit în acest loc în vara lui 1098 și doar mai târziu data fondării a fost plasată la 21 martie 1098. Această deplasare este menționată într-o inscripție citată de Jean Marilier și este indicată în articolul Karinei Berthier Les aménagements hydrauliques de l’abbaye, p. 67 r. 9 din lucrarea Pour une histoire monumentale de l’abbaye de Cîteaux.
  2. ^ Prin 1120, numele de
    „Nouveau Monastère”
    cedează locul celui de Cîteaux. Lebeau 1997, p. 15.
  3. ^ Abațiile cisterciene sunt puțin sau deloc decorate: câteva foi de apă încolăcite peste mulțimea pietrelor inferioare ale boltei și arcadelor în răscroitura capitelurilor reamintesc poate de această origine mlăștinoasă.
  4. ^ Roux 2006, p. 15.

Legături externeModificare