Abația Vérteskeresztúr

Abația Vérteskeresztúr sau Vértesszentkereszt (în maghiară Vértesszentkereszti apátság) este o veche mănăstire, rând pe rând, benedictină, cisterciană, din nou benedictină și, în sfârșit, dominicană. A fost fondată în secolul al XII-lea și situată în Ungaria. În 1543 a fost parțial distrusă de otomani.

Vedere aeriană a abației Vérteskeresztúr

IstorieModificare

Prima perioadă benedictinăModificare

Data primei fondări nu este cunoscută precis, însă prezența călugărilor benedictini este atestată în 1146[1] sub numele de Fulco hospes.[2]

Perioada cistercianăModificare

În 1214, în epoca de aur a ordinului cistercian, abația s-a plasat ca filie a Mănăstirii Igriș (azi în județul Timiș, România). Prezența cisterciană a durat circa un secol și corespunde apogeului abației.[2]

A doua perioadă benedictinăModificare

Perioada dominicanăModificare

În 1478 regele Matia Corvin i-a chemat pe dominicani să repopuleze abația, ale cărei venituri nu permiteau decât subzistența a doi călugări. [2]

Sfârșitul abațieiModificare

În 1543 abația a fost ocupată și parțial distrusă de otomani, după ce călugării fugiseră. [2]

În secolele al XX-lea și XXI-lea, începând din 1964 și mai ales din anii 1980, lucrări de restaurare ale construcțiilor medievale sunt în curs.[2]

NoteModificare

  1. ^ „Vértesszentkereszt Bencés apátság romjai”. Accesat în . .
  2. ^ a b c d e „Az apátságról”. Accesat în . .

BibliografieModificare

  • de F. L. Hervay: Die Geschichte der Zisterzienser in Ungarn, in: Amt der Burgenländischen Landesregierung (Hrsg.): 800 Jahre Zisterzienser im Pannonischen Raum, S. 27 – 42, insbes. S. 29, 34, Klostermarienberg 1996

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Abația Vérteskeresztúr

Vezi șiModificare