Acest articol se referă la cuvântul semitic pentru tată. Pentru o formațiune suedeză de muzică, vedeți ABBA.

Abba (אבא) este cuvântul aramaic pentru „tată”, derivat din rădăcina semitică אב (av). În arabă cuvântul este folosit sub forma أبو (abu) în status constructus.

Sanctus Anthonius Abbas, pictură de Matteo Giovanetti (1300-1367).

Cuvântul abba a fost adoptat ca atare deopotrivă în greacă (ἀββᾶ), cât și în latina medievală (abbas), cu înțelesul de abate, adică părinte spiritual.

În limba română substantivul abație este un împrumut multiplu din italiană abbazia și din latină abbatia.[1]

Note modificare

  1. ^ Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române (2007)