Agepsina Macri
| Agepsina Macri | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 1885  Pitești, România |
| Decedată | (76 de ani) București, România |
| Căsătorită cu | Victor Eftimiu |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | actriță |
| Limbi vorbite | limba română |
| Alma mater | Sorbonne Universitatea din Paris |
| Alte premii | |
| Ordinul Muncii clasa a II-a[*] | |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Agepsina Macri-Eftimiu (n. 1885, Pitești, România – d. , București, România)[1] a fost o actriță română (de origine grecească) de film, radio, scenă și voce.[2][3]
Agepsina Macri a fost căsătorită cu scriitorul Victor Eftimiu.[4] Macri a jucat în filmul „clasic mut” al cinematografiei românești, Independența României din 1912.
Biografie și carieră
modificareS-a născut într-o familie de origine grecească, fiind fiica bogătașului Panait Macri.[5] După finalizarea studiilor începute la Pensionul Notre Dame de Sion” părinții o trimit să studieze la Sorbona, la Facultatea de Litere, însă simțindu-se atrasă de teatru a luat și lecții de actorie de la doamna Thenard, de la Comedia Franceză din Paris.[6] Se întoarce o perioadă scurtă în România, unde colaborează cu Pompiliu Eliade și Barbu Ștefănescu Delavrancea. Revine în Franța unde locuiește până la sfârșitul Primului Război Mondial. După război devine societară a Teatrului Național din București. Aici va juca mai multe roluri tragice în piese scrise de Victor Eftimiu, Alexandru Davila, Eugene O'Neill, Henrik Ibsen sau William Shakespeare. Agepsina Macri a fost o membră marcantă a Marii Loji Masonice Feminine din România, alături de Elena Roza Prager, Bucura Dumbravă, Smaranda Maltopol.[7]
A fost distinsă cu titlul de artist emerit (1956).[8]
A decedat în noaptea de sâmbătă 7 octombrie 1961, după o lungă suferință.[8] Corpul neînsuflețit al artistei a fost depus in holul sălii Comedia a Teatrului Național „I. L. Caragiale” și a fost înmormântat la 10 octombrie 1961 în Cimitirul Bellu — Șerban Vodă din București.[8]
Distincții
modificare- Ordinul Muncii clasa a II-a (23 ianuarie 1953) „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”[9]
- titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne (7 martie 1956) „pentru merite deosebite în activitatea artistică”[10]
Filmografie
modificare- 1912 - Independența României
- 1928 - Maiorul Mura
Teatru
modificare- 1911 - Corbii de Henry Becque, regia Pompiliu Eliad - debut actoricesc al Agepsinei Macri
- 13 decembrie 1911 - în Irinel de Barbu Ștefănescu Delavrancea
- 14 decembrie 1912 - în Hagi-Tudose de Barbu Ștefănescu Delavrancea
- Înșir'te mărgărite de Victor Eftimiu
- Prometeu de Victor Eftimiu
- Apus de soare de Barbu Ștefănescu Delavrancea, ca Doamna Tana[11]
Moștenire
modificareMilița Pătrașcu a realizat o statuie denumită Actrița Agepsina Macri, acesta se află la Academia Română din București.[12]
Note
modificare- ^ Țarălungă, Ecaterina (). Enciclopedia identității românești. Personalități. Litera. p. 461.
- ^ Nicolae Carandino - Actori de ieri și de azi, Editura Dacia, 1973, pp. 28-30.
- ^ Căliman Călin - Istoria filmului românesc, Editura Contemporanul, 2011
- ^ „Actrița Agepsina Macri”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Marcu, George (). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. Meronia. p. 270.
- ^ Fosino, F.O. 87 artiști bucureșteni din teatru, opera și revistă: portrete – biografii - amintiri (PDF). Editura Cultura Poporului. pp. 33–34.
- ^ Istoria MLFR
- ^ a b c ***, „Agepsina Macri-Eftimiu”, în ziarul Informația Bucureștiului, anul IX, nr. 2545, 9 octombrie 1961, p. 2.
- ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 43 din 23 ianuarie 1953 privind acordarea titlurilor de Artist al Poporului din Republica Populară Română, Artist Emerit al Republicii Populare Române și Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Română și pentru conferirea Ordinului Muncii și Medaliei Muncii unor artiști și tehnicieni dela Teatrul Național „L L. Caragiale” din București, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul II, nr. 3, 26 ianuarie 1953, pp. 8–9.
- ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 127 din 7 martie 1956 pentru conferirea titlului de „Artist Emerit al Republicii Populare Romîne” unor artiști dramatici și lirici, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul V, nr. 9, 12 martie 1956, p. 38.
- ^ Apus de soare, Ed. Minerva, 1971
- ^ Sculptură - Pătrașcu, Milița. Actrița Agepsina Macri, Bunuri culturale mobile clasate în Patrimoniul Cultural Național
Bibliografie
modificare- Ioan Massoff - Teatrul românesc, Editura pentru Literatură, 1978
- Țarălungă, Ecaterina (), Enciclopedia identității românești. Personalități, București: Litera Internațional, ISBN 978-606-600-246-2