Agrippina Minor Iulia
| Agrippina Minor Iulia (Agripina cea Tânără) | |
| Împărăteasă consoartă a Imperiului Roman | |
 Sculptură înfățișând capul Claudiei Octavia, Muzeul Național din Varșovia | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 3 noiembrie 15 Oppidum Ubiorum (Köln) |
| Decedată | 23 martie 59 Misenum |
| Înmormântată | Misenum |
| Cauza decesului | pedeapsa cu moartea  |
| Părinți | Germanicus Agrippinei Maior |
| Frați și surori | Julia Drusilla[*] Julia Livilla[*] Caligula Drusus Caesar[*] Nero Caesar[*] Gaius Julius Caesar Germanicus Major[*] Tiberius Julius Caesar Germanicus[*] Ignotus Julius Caesar Germanicus[*] |
| Căsătorită cu | Gnaeus Domitius Ahenobarbus Gaius Sallustius Crispus Passienus Claudius |
| Copii | Nero |
| Ocupație | politiciană |
| Limbi vorbite | limba latină |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | Împărăteasă consoartă |
| Familie nobiliară | Dinastia Iulio-Claudiană |
| Împărătese consoarte ale Imperiului Roman | |
| Domnie | 1 ianuarie 49 - 13 octombrie 54 |
Modifică date / text  | |
Agrippina Minor Iulia (n. 7 noiembrie 15 – d. martie 59) a fost a patra soție a împăratului roman Claudius, unchiul ei.
A fost fiica lui Germanicus și a Agrippinei Maior, sora lui Caligula, strănepoata lui Augustus, nepoata lui Marcus Agrippa, nepoata și soția lui Claudius și mama împăratului Nero. S-a născut în Opidum Ubïorum, numit mai târziu în cinstea ei Colonia Agrippinensis (astăzi Köln). A fost exilată (39-41) pentru conspirație împotriva lui Caligula. Primul ei soț, Cnaeus Domitius Ahenobarbus, a fost tatăl lui Nero. Acuzată de otrăvirea celui de-al doilea soț (49), s-a căsătorit cu unchiul ei, pe care l-a convins să-l adopte pe Nero (născut în anul 37) ca moștenitor, în locul propriului său fiu Britannicus. Sprijiniă de libertul Pallas, de Burrus și Seneca, obține în anul 50 titlul de augusta.[1] I-a otrăvit pe rivalii fiului ei și, în 54, când Claudius a murit, a fost bănuită că l-ar fi otrăvit și pe el. A devenit regentă când Nero a preluat tronul, la 16 ani, dar și-a pierdut treptat puterea. Nero a încercat să o omoare când ea s-a opus uneia din aventurile lui, iar în final a ordonat uciderea ei la reședința acesteia de la țară.[2]
Arbore genealogic modificare
Galerie de imagini modificare
-
Agrippina Minor Iulia -
Aureus emis sub Nero, în 54, la Lugdunum, azi Lyon; avers, capetele confruntate; stânga: capul lui Nero spre dreapta și capul Agrippinei spre stânga; circular: AGRIPP AVG DIVI CLAVD NERONIS CAES MATER; revers, circular: NERONI CLAVD DIVI F CAES AVG GERM IMP TR P, în centru, într-o cunună de stejar: EX • SC
_01.jpg)
Referințe modificare
Bibliografie modificare
- Horia C. Matei, Enciclopedia antichității, Editura Meronia, București, 1995
- Enciclopedia Universală Britannica
| Titluri regale | ||
|---|---|---|
| Predecesor: Valeria Messalina |
Împărătese consoarte 54–62 |
Succesor: Claudia Octavia |