Claudia Octavia

Împărăteasă consoartă a Imperiului Roman
Claudia Octavia
Clevelandart 1925.943.jpg
Date personale
Născută40 d.Hr.[1] Modificați la Wikidata
Roma, Imperiul Roman Modificați la Wikidata
Decedată (22 de ani) Modificați la Wikidata
Isola di Ventotene⁠(d), Lazio, Italia Modificați la Wikidata
Cauza decesuluipedeapsa cu moartea (asfixia) Modificați la Wikidata
PărințiClaudius[2]
Messalina[2] Modificați la Wikidata
Frați și surori Claudia Antonia[*][[Claudia Antonia (daughter of emperor Claudius by his second wife Aelia Paetina)|​]]
Britannicus[*][[Britannicus (son of Roman emperor Claudius and his third wife Valeria Messalina)|​]]
Claudius Drusus[*][[Claudius Drusus (eldest son of the future Roman Emperor Claudius)|​]]
Claudia Julia[*][[Claudia Julia (daughter of Plautia Urgulanilla and likely emperor Claudius)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuNero ()[2][3] Modificați la Wikidata
CetățenieRoma Antică Modificați la Wikidata
OcupațieÎmpărat Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăDinastia Iulio-Claudiană

Claudia Octavia (limba latină: CLAVDIA•OCTAVIA)[4] (n. 40 d.Hr.,[1] Roma, Imperiul Roman – d. , Isola di Ventotene⁠(d), Lazio, Italia) a fost o Împărăteasă consoartă a Imperiului Roman. Ea a fost strănepoata împăratului Tiberius, verișoară primară pe linie paternă cu împăratul Caligula, fiica împăratului Claudius și sora vitregă și prima soție a împăratului Nero. Asteroidul 598 Octavia îi poartă numele.

ViațaModificare

FamiliaModificare

Octavia a fost singura fiică a împăratului Claudius din cel de-al treilea mariaj al său cu verișoara sa de a doua Valeria Messalina. Ea a fost botezată după numele străbunicii ei Octavia cea Tânără, a doua dintre surorile mai mari și soră de sânge cu împăratul Augustus. Sora ei vitregă mai vârstnică a fost Claudia Antonia, fiica lui Claudius din cea de-a doua căsătorie cu Aelia Paetina, iar fratele său a fost Britannicus, fiul lui Claudiu cu Messalina.

Primii aniModificare

Claudia Octavia s-a născut la Roma, în partea a doua a anului 39/prima parte a anului 40. Pe când era încă o copilă, tatăl său a promis-o de soție viitorului pretor Lucius Junius Silanus Torquatus, care era unul din descendenții lui Octavian Augustus.

Venirea la putere a lui NeroModificare

Mama Octaviei, Valeria Messalina a fost executată în anul 48, pentru conspirație în vederea omorârii tatălui ei. După aceasta Claudius s-a căsătorit cu nepoata sa (și vara primară a Octaviei) Agrippina cea Tânără. Nero (cunoscut la acel moment ca Lucius Domitius Ahenobarbus) era fiul Agrippinei din prima ei căsătorie.

Agrippina, prin comploturi și manipulări, a pus capăt logodnei dintre Octavia și Lucius Silanus și l-a convins pe Claudius să îl adopte pe Nero ca fiu și moștenitor al său, aranjând căsătoria Octaviei cu Nero pe 9 iunie 53.

Viața ca împărăteasăModificare

Claudius a murit pe 13 octombrie 54 și Nero a acces la tron, posibil prin otrăvirea fratelui de sânge al Octaviei, Britannicus, la începutul anului 55. Tacitus spune că din acel moment Octavia a devenit foarte nefericită , dar a învățat să își ascundă trăirile și sentimentele față de soțul și totodată fratele său vitreg. Octavia a fost prinsă în lupta pentru putere dintre Nero și mama sa, care s-a încheiat în martie 59, prin omorârea de către Nero a mamei sale.

Deși era admirată ca împărăteasă de către poporul roman, căsătoria a fost una nefericită. Octavia, arată Tacitus, era „o soție aristocratică și virtuoasă”, de aceea Nero o ura și a început să fie plictisit de ea (după cum precizează atât Tacitus cât și Suetonius), încercând în câteva ocazii să o stranguleze (Suetonius) și având aventuri cu o serie de femei libere, și anume Claudia Acte și apoi Poppaea Sabina. Când Poppaea a rămas însărcinată cu copilul lui Nero, acesta a divorțat de Claudia, pretinzând că este infertilă și s-a măritat cu Poppaea, la douăsprezece zile după divorț.

Exilarea de către Nero și Poppaea și moarteaModificare

 
Monedă cu chipul Claudiei Octavia

Nero și Poppaea au exilat-o apoi pe Octavia în insula Pandateria (în zilele noastre Ventotene) pe baza unei acuzații false de adulter. Când Octavia se plânge de acest tratament slujitoarele ei o torturau în bătaie.

Exilul Octaviei a devenit așa de nepopular încât cetățenii Romei au protestat zgomotos, mărșăluind pe străzi cu statuia Octaviei împodobită cu flori și cerând întoarcerea ei. Nero (foarte înspăimântat) a fost aproape de acord să se recăsătorească cu Octavia, dar în schimb îi va semna actul de condamnare la moarte.

Câteva zile mai târziu, Octavia a fost legată și i s-au deschis venele, ca într-un ritual tradițional roman de sinucidere. A fost apoi sufocată într-o baie cu aburi foarte fierbinți. Capul Octaviei a fost tăiat și trimis către Poppaea. Moartea ei a adus multă tristețe în Roma. Conform lui Suetonius, mulți ani mai târziu Nero încă avea coșmaruri despre mama sa și Octavia.

Arbore genealogicModificare

Moștenirea literarăModificare

Evenimentele divorțului au fost dramatizate în piesa Octavia a lui Seneca, atribuită uneori lui Seneca cel Tânăr și, mai recent, în opera pierdută a lui Handel Nero, opera Încoronarea Poppeaei din 1643 a lui Giovanni Francesco Busenello, opera Octavia din 1705 a lui Reinhard Keiser și tragedia Ottavia din 1782 a lui Vittorio Alfieri. Octavia este de asemenea subiectul unui roman german - Die Römische Octavia - de Anthony Ulrich, Duke of Brunswick-Wolfenbüttel, precum și un personaj în romanul Claudius the God al lui Robert Graves și într-un serial de televiziune.

NoteModificare

  1. ^ a b „Claudia Octavia”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b c RSKD / Octavii[*][[RSKD / Octavii (dictionary entry)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ RSKD / Nero[*][[RSKD / Nero (dictionary entry)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ E. Groag, A. Stein, L. Petersen – e.a. (edd.), Prosopographia Imperii Romani saeculi I, II et III (PIR), Berlin, 1933 – C 1110

SurseModificare

  • SuetoniusThe Twelve Caesars – Claudius and Nero.
  • TacitusThe Annals of Imperial Rome.

BibliografieModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Claudia Octavia
  • E. Groag, A. Stein, L. Petersen – e.a. (edd.), Prosopographia Imperii Romani saeculi I, II et III, Berlin, 1933 – . (PIR2)
  • Levick, Barbara, Claudius. Yale University Press, New Haven, 1990.
  • Barrett, Anthony A., Agrippina: Sex, Power and Politics in the Early Roman Empire. Yale University Press, New Haven, 1996.


Titluri regale
Predecesor:
Agrippina Minor Iulia
Împărătese consoarte
54–62
Succesor:
Poppaea Sabina