Agrippina Minor Iulia
Agrippina Minor Iulia (Agripina cea Tânără) | |
Împărăteasă consoartă a Imperiului Roman | |
Sculptură înfățișând capul Claudiei Octavia, Muzeul Național din Varșovia | |
Date personale | |
---|---|
Născută | 3 noiembrie 15 Oppidum Ubiorum (Köln) |
Decedată | 23 martie 59 Misenum |
Înmormântată | Misenum |
Cauza decesului | pedeapsa cu moartea |
Părinți | Germanicus Agrippinei Maior |
Frați și surori | Julia Drusilla[*] Julia Livilla[*] Caligula Drusus Caesar[*] Nero Caesar[*] Gaius Julius Caesar Germanicus Major[*] Tiberius Julius Caesar Germanicus[*] Ignotus Julius Caesar Germanicus[*] |
Căsătorită cu | Gnaeus Domitius Ahenobarbus Gaius Sallustius Crispus Passienus Claudius |
Copii | Nero |
Ocupație | politiciană |
Locul desfășurării activității | Roma Antică[1] |
Limbi vorbite | limba latină |
Apartenență nobiliară | |
Titluri | Împărăteasă consoartă |
Familie nobiliară | Dinastia Iulio-Claudiană |
Împărătese consoarte ale Imperiului Roman | |
Domnie | 1 ianuarie 49 - 13 octombrie 54 |
Modifică date / text |
Agrippina Minor Iulia (n. 7 noiembrie 15 – d. martie 59) a fost a patra soție a împăratului roman Claudius, unchiul ei.
A fost fiica lui Germanicus și a Agrippinei Maior, sora lui Caligula, strănepoata lui Augustus, nepoata lui Marcus Agrippa, nepoata și soția lui Claudius și mama împăratului Nero. S-a născut în Opidum Ubïorum, numit mai târziu în cinstea ei Colonia Agrippinensis (astăzi Köln). A fost exilată (39-41) pentru conspirație împotriva lui Caligula. Primul ei soț, Cnaeus Domitius Ahenobarbus, a fost tatăl lui Nero. Acuzată de otrăvirea celui de-al doilea soț (49), s-a căsătorit cu unchiul ei, pe care l-a convins să-l adopte pe Nero (născut în anul 37) ca moștenitor, în locul propriului său fiu Britannicus. Sprijinită de libertul Pallas, de Burrus și Seneca, obține în anul 50 titlul de augusta.[2] I-a otrăvit pe rivalii fiului ei și, în 54, când Claudius a murit, a fost bănuită că l-ar fi otrăvit și pe el. A devenit regentă când Nero a preluat tronul la 16 ani, dar și-a pierdut treptat puterea. Nero a încercat să o omoare când ea s-a opus uneia dintre aventurile lui, iar în final a ordonat uciderea ei la reședința acesteia de la țară.[3]
Arbore genealogic
modificareGalerie de imagini
modificare-
Agrippina Minor Iulia
-
Aureus emis sub Nero, în 54, la Lugdunum, azi Lyon; avers, capetele confruntate; stânga: capul lui Nero spre dreapta și capul Agrippinei spre stânga; circular: AGRIPP AVG DIVI CLAVD NERONIS CAES MATER; revers, circular: NERONI CLAVD DIVI F CAES AVG GERM IMP TR P, în centru, într-o cunună de stejar: EX • SC
Referințe
modificare- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ Horia C. Matei, Civilizația lumii antice, 1983
- ^ Avram, Arina (). Femei celebre. Editura Allfa. p. 43.
Bibliografie
modificare- Horia C. Matei, Enciclopedia antichității, Editura Meronia, București, 1995
- Enciclopedia Universală Britannica
Titluri regale | ||
---|---|---|
Predecesor: Valeria Messalina |
Împărătese consoarte 54–62 |
Succesor: Claudia Octavia |