Alegeri legislative în Germania, 2021

Alegerile federale în Germania, 2021 s-au ținut pe 26 septembrie 2021 pentru cel de-al XX-lea Bundestag.[2][3][g] În aceeași zi, s-au ținut alegerile de stat în Berlin și Mecklenburg-Pomerania Inferioară.[4] Cancelarul în exercițiu Angela Merkel a ales să nu mai candideze pentru un nou mandat,[5] marcând astfel o premieră în epoca postbelică când un cancelar în exercițiu refuză să mai candideze pentru un nou mandat.[6] marking the first time in postwar history that an incumbent Chancellor did not seek re-election.[7]

Alegeri legislative în Germania, 2021
Germania
2017 ←
26 septembrie 2021
→ 2025

Toate cele 735 locuri în Bundestag
368 mandate necesare pentru majoritate

Prezență la urne

46.838.765 (76,6%) 0,4 pp
  Partidul majoritar Partid minoritar Al treilea partid
 
Lider Olaf Scholz Armin Laschet Annalena Baerbock
Partid Partidul Social Democrat din Germania Uniunea CDU/CSU Alianța 90/Verzii
Lider din 10 august 2020 16 ianuarie 2021 27 ianuarie 2018
Mandatul liderului [a] [b] Brandenburg (liste)[c]
Ultimele alegeri 20,5% 32,9% 8,9%
Mandat precedent 246 153 94
Mandate rezultate 206 196 118
Mandate schimbate 53 50 51
Vot popular 11.949.756 11.173.806 6.848.215
Procente 25,7% 24,1% 14,8%
Schimbare 5,2 pp 8,8 pp 5,8 pp

  Al patrulea partid Al cincilea partid Al șaselea partid
 
Lider Christian Lindner Alice Weidel
Tino Chrupalla
Janine Wissler
& Dietmar Bartsch
Partid Partidul Liber Democrat Alternativa pentru Germania Stânga Germană
Lider din 7 decembrie 2013 24 mai 2021
30 noiembrie 2020
27 febuarie 2021
2 mai 2021
Locul liderului Renania de Nord-Westfalia (liste)[d] Baden-Württemberg (list)
Görlitz
[e]
Mecklenburg-Vorpommern (list)[f]
Ultimele alegeri 10,7% 12,16% 9,2%
Mandate precedente 80 69 67
Mandate rezultate 92 83 39
Mandate schimbate 12 11 30
Vot popular 5.316.698 4.802.097 2.269.993
Procente 11,5% 10,3% 4,9%
Schimbare 0.7 pp 2,3 pp 4,3 pp


Cancelarul în funcție

Al patrulea Guvern Merkel
CDU/CSU-SPD

Cancelarul ales

Guvernul Olaf Scholz
SPD-Verzii-FDP

Cu 25,7% din totalul voturilor, Partidul Social Democrat (SPD) a obținut cel mai bun rezultat din 2005 încoace și a devenit cel mai mare partid pentru prima oară din 2002. Partidul aflat la conducere CDU/CSU, care a condus cu SPD din 2013 marea coaliție, a obținut cel mai slab rezultat din istorie cu doar 24,1% din voturi și cu un declin semnificativ de la 33,5% în 2017. Verzii au obținut cel mai bun rezultat din istorie cu 14.8%, în timp ce Partidul Liber Democrat (FDP), a obținut un rezultat ușor mai bun decât la precedentele alegeri 11.5%. Alternativa pentru Germania (AfD) a căzut de la locul trei, la locul cinci cu 10,3%, o scădere cu 2,3%. Stânga (Linke) a obținut cel mai slab rezultat de la formarea sa în 2007, nereușind să treacă pragul electoral de 5% dar cu puțin peste o zecime din punctul procentual. Partidul avea totuși dreptul la o reprezentare proporțională deplină, deoarece a câștigat trei circumscripții directe.[8]

Bundestagul rezultat este cel mai fragmentat din istoria postbelică, fiind necesare discuții complexe de coaliție pentru formarea unui guvern. Verzii și Liber-Democrații sunt considerați regi, iar o coaliție tripartită fără precedent a fost discutată ca un rezultat probabil.[9][10]

Alegerile trecute

modificare

Alegerile legislative din 2017 au avut loc după o mare coaliție de patru ani între CDU/CSU și SPD. Deși CDU/CSU a rămas cel mai mare grup parlamentar, atât acesta, cât și SPD au suferit pierderi semnificative. Conducerea SPD, recunoscând performanța nesatisfăcătoare a partidului după patru ani de guvernare, a anunțat că va intra în opoziție.[11] Întrucât CDU/CSU s-a angajat să nu lucreze nici cu AfD, nici cu Stânga înainte de alegeri, singura opțiune rămasă pentru un guvern majoritar a fost o coaliție Jamaicană formată din CDU/CSU, FDP și Verzi.[12][13]. Discuții pentru o coaliție între părți au avut loc în următoarele șase săptămâni, deși la 20 noiembrie FDP s-a retras din negocieri, invocând diferențe ireconciliabile între părți în ceea ce privește migrația și politicile energetice. Cancelarul Angela Merkel s-a consultat cu președintele Frank-Walter Steinmeier, care a implorat toate partidele să reconsidere pentru a evita noi alegeri.[14][15]

În consecință, social-democrații (SPD) și liderul lor, Martin Schulz, și-au exprimat dorința de a intra în discuții pentru un alt guvern de coaliție cu CDU/CSU.[16] Conducerea SPD a votat pentru a intra în discuții pentru o coaliție la 15 decembrie 2017.[17][18]

Textul acordului final a fost agreat de CDU/CSU și SPD la 7 februarie, deși a fost condiționat de aprobarea majorității membrilor SPD.[19] Cei 463.723 membri ai SPD au votat pentru aprobarea sau respingerea acordului în perioada 20 februarie - 2 martie, rezultatul fiind anunțat pe 4 martie.[20][21] Un total de 78,39% dintre membri au exprimat voturi valide, dintre care 66,02% au votat în favoarea altei mari coaliții.[22] Merkel a fost votată de Bundestag pentru un al patrulea mandat în calitate de cancelar la 14 martie, cu 364 de voturi pentru, 315 împotrivă, 9 abțineri și 4 voturi invalide - cu 9 voturi în plus față de cele 355 necesare pentru o majoritate.[23] Noul guvern a fost oficial format iar acesta este cunoscut ca al patrulea cabinet Merkel.

Schimbarea conducerii partidului și instabilitatea politică

modificare

Noul guvern al lui Merkel a fost supus unei instabilități intense. Criza guvernului german din 2018 a văzut alianța de lungă durată dintre CDU și CSU amenințată cu divizarea politicii solicitanților de azil. Ministrul de interne și liderul CSU, Horst Seehofer, a amenințat că va submina autoritatea lui Merkel prin închiderea frontierelor germane pentru solicitanții de azil înregistrați într-o altă țară a Uniunii Europene.[24] Scindarea, în cele din urmă a fost reparată în urma unui summit cu țările UE, care a amenințat că va doborî guvernul. Seehofer a fost înlocuit ca lider CSU la o conferință de partid în ianuarie 2019, deși și-a păstrat funcția de ministru de interne în cabinet.[25]

Merkel însăși a anunțat că va demisiona din funcția de lider al CDU la conferința partidului din decembrie 2018 și va demisiona din funcția de Cancelar al Germaniei la viitoarele alegeri, în urma unor rezultate slabe la alegerile de stat pentru CSU din Bavaria și pentru CDU din Hesse.[26][27] Candidatul preferat al lui Merkel la conducerea partidului, Annegret Kramp-Karrenbauer, a învins în mod limitat rivalii conservatori care s-au opus conducerii lui Merkel.[28] Cu toate acestea, Kramp-Karrenbauer s-a străduit să unifice facțiunile liberale și conservatoare ale partidului și, în februarie 2020, ea și-a anunțat intenția de a demisiona din funcția de lider al CDU și de a-și retrage interesul de a candida la alegeri ca și candidat al partidului pentru postul de cancelar.[29] În ianuarie 2021 Armin Laschet a fost ales președinte CDU.[30]

Un alt partid în guvernul de coaliție, SPD a avut și el o instabilitate la conducerea sa. După cel mai slab rezultat în alegeri din 1945 încoace, partidul a ales-o pe Andrea Nahles la conducere în aprilie 2018. Mai devreme, Nahles fusese nominalizat cu succes ca lider al grupului parlamentar SPD.[31][32] Cu toate acestea, ea nu a reușit să îmbunătățească scocurile partidului, deoarece a continuat să alunece în sondajele de opinie și a fost bine întrecută de partidul de stânga Alianța90/Verzii la Alegerile pentru Parlamentul European din 2019. Ea a demisionat la 2 iunie 2019, precipitând alegerile pentru conducerea SPD.[33] Candidații progresiști ​​Norbert Walter-Borjans și Saskia Esken au învins candidați mai moderați și au fost aleși co-lideri de către membrii partidului. Alegerile lor au ridicat perspectivele prăbușirii guvernului de coaliție și convocării alegerilor anticipate, deși Reuters a raportat că duetul va căuta să ajungă la un acord din partea CDU/CSU privind creșterea cheltuielilor publice, mai degrabă decât să permită guvernului să se prăbușească.[34]

Tabelul de mai jos reprezintă cea de a 19 legislatură din Bundestag :

Nume Ideologie Poziție Candidat Lider Rezultatele din 2017 Locuri în cel de al 19 lea Bundestag
Voturi (%)[h] Locuri
CDU/CSU CDU Uniunea Creștin-Democrată (Germania)
Christlich Demokratische Union Deutschlands
Creștin-democrație Centru-dreapta Armin Laschet Armin Laschet 26,8
246 / 709
245 / 709
CSU Uniunea Creștin-Socială din Bavaria
Christlich-Soziale Union in Bayern
Markus Söder 6,2%
SPD Partidul Social Democrat din Germania
Sozialdemokratische Partei Deutschlands
Social democrație Centru-stânga Olaf Scholz Saskia Eksen

Norbert Walter-Borjans

20,5%
153 / 709
152 / 709
AfD Alternativă pentru Germania
Alternative für Deutschland
Populism de dreapta Extremă dreapta Alice Weidel

Tino Chrupalla

Jörg Meuthen

Tino Chrupalla

12,6%
94 / 709
88 / 709
FDP Partidul Liber Democrat
Freie Demokratische Partei
Liberalism clasic Centru spre centru-dreapta Christian Lindner Christian Lindner 10,7%
80 / 709
80 / 709
Linke Stânga
Die Linke
Socialism democratic Stânga spre extremă stânga Janine Wissler

Dietmar Bartsch

Janine Wissler

Susanne Hennig-Wellsow

9,2%
69 / 709
69 / 709
Grüne Alianța 90/Verzii
Bündnis 90/Die Grünen
Ecologism Centru-stânga Annalena Baerbock Annalena Baerbock
Robert Habeck
8,9%
67 / 709
67 / 709
Indepedenți Marco Bülow, Verena Hartmann,
Lars Hermann, Uwe Kamann,
Mario Mieruch, Georg Nüßlein,

Frank Pasemann, Frauke Petry

0 / 709
8 / 709

Campanie

modificare

Dezbateri

modificare

Pentru prima oară de la alegerile din 2002, cei patru mari radiodifuzori de televiziune ARD, ZDF, RTL și ProSieben/Sat.1 nu au difuzat o dezbatere comună. Dezbaterile separate au fost anterior împiedicate de cancelarul actual Angela Merkel, care nu a candidat pentru realegere. Pentru prima dată în istorie, au avut loc dezbateri majore în trei direcții, deoarece Verzii au fost invitați după depășirea Social-Democraților în sondajele de opinie.

Dezbaterile de la alegerile federale germane din 2021
Dată Radiodifuzorii  P  Prezent   S  Surogat   I  Invitat   NI  Neinvitat  
CDU SPD Grüne AfD FDP Stânga CSU
17 mai[35] RBB Fernsehen NI P
Scholz
P
Baerbock
NI NI NI NI
20 mai[36] WDR, tagesschau24
(European policy)
P
Laschet
P
Scholz
P
Baerbock
NI NI NI NI
26 iunie[37] tagesschau24
(Foreign policy)
P
Laschet
P
Scholz
P
Baerbock
NI NI NI NI
29 august[38] RTL, n-tv P
Laschet
P
Scholz
P
Baerbock
NI NI NI NI
30 august[39] ZDF S
Spahn
S
Giffey
S
Göring-Eckardt
P
Weidel
P
Lindner
P
Bartsch
P
Dobrindt
12 septembrie[40] Das Erste, ZDF P
Laschet
P
Scholz
P
Baerbock
NI NI NI NI
13 septembrie[41] Das Erste, ZDF NI NI NI P
Weidel
P
Lindner
P
Wissler
P
Dobrindt
19 septembrie[42] ProSieben, Sat.1, Kabel eins P
Laschet
P
Scholz
P
Baerbock
NI NI NI NI
23 septembrie[40] Das Erste, ZDF P
Laschet
P
Scholz
P
Baerbock
P
Weidel
P
Lindner
P
Wissler
P
Söder

Sondaje de opinie

modificare
 

Sondaje începând cu August 2020

modificare
Sursă Dată Eșantion Uniunea SPD AfD FDP Stânga Verzii FW Alții Avans
Alegerile federale din 2021 26 septembrie 2021 - 24.1 25.7 10.3 11.5 4.9 14.8 2.5 6.2 1.6
Exit-poll 26 septembrie 2021 N/A 25 25 11 11 5 15 - 8 egalitate
Wahlkreisprognose 22–24 septembrie 2021 1,400 22.5 25.5 11 12 7 14 - 8 3
Ipsos 22–23 septembrie 2021 2,000 22 26 11 12 7 16 - 6 4
Forschungsgruppe Wahlen 22–23 septembrie 2021 1,273 23 25 10 11 6 16.5 3 5.5 2
Forsa 20–23 septembrie 2021 2,002 22 25 10 12 6 17 3 5 3
Allensbach 16–23 septembrie 2021 1,554 25 26 10 10.5 5 16 - 7.5 1
Civey 16–23 septembrie 2021 10,012 23 25 10 12 6 16 - 8 2
YouGov 16–22 septembrie 2021 2,364 21 25 12 11 7 14 2 7 4
Wahlkreisprognose 20–21 septembrie 2021 1,801 21.5 25 11 12.5 6.5 15 8.5 3.5
INSA 17–20 septembrie 2021 2,054 22 25 11 12 6.5 15 8.5 3
INSA 13–17 septembrie 2021 1,502 21 26 11 12 6 15 3 6 5
Ipsos 15–16 septembrie 2021 2,000 21 27 11 10 7 18 6 6
Forschungsgruppe Wahlen 14–16 septembrie 2021 1,406 22 25 11 11 6 16 9 3
Infratest dimap 13–15 septembrie 2021 1,512 22 26 11 11 6 15 3 6 4
Wahlkreisprognose 13–15 septembrie 2021 1,400 20 27 11 12.5 6.5 15 8 7
Civey 8–15 septembrie 2021 10,029 23 25 10 12 6 17 7 2
YouGov 9–14 septembrie 2021 1,816 20 25 11 10 8 15 3 7 5
Kantar 8–14 septembrie 2021 1,543 20 26 12 11 6 17 8 6
INSA 10–13 septembrie 2021 2,062 20.5 26 11.5 12.5 6.5 15 8 5.5
GMS 8–13 septembrie 2021 1,003 23 25 11 13 6 16 6 2
INSA 6–10 septembrie 2021 1,152 20 26 11 13 6 15 9 6
Forschungsgruppe Wahlen 7–9 septembrie 2021 1,281 22 25 11 11 6 17 3 5 3
Kantar 1–9 septembrie 2021 1,901 21 25 12 12 6 17 7 4
Wahlkreisprognose 6–8 septembrie 2021 1,208 19 28 11 12 6 14 10 9
Civey 31 august–8 septembrie 2021 10,082 23 25 11 11 6 17 7 2
Allensbach 1–7 septembrie 2021 1,258 25 27 11 9.5 6 15.5 6 2
INSA 3–6 septembrie 2021 2,052 20.5 26 11 12.5 6.5 15.5 3 5 5.5
GMS 1–6 septembrie 2021 1,004 23 25 11 12 6 17 6 2
Forsa 31 august–6 septembrie 2021 2,505 19 25 11 13 6 17 9 6
INSA 30 august–3 septembrie 2021 1,427 20 25 12 13 7 16 7 5
Forschungsgruppe Wahlen 31 august–2 septembrie 2021 1,301 22 25 11 11 7 17 7 3
Infratest dimap 30 august–1 septembrie 2021 1,337 20 25 12 13 6 16 8 5
Wahlkreisprognose 30–31 august 2021 2,340 19.5 27 10.5 13 6.5 15.5 8 7.5
Kantar 25–31 august 2021 1,439 21 25 11 11 7 19 6 4
INSA 27–30 august 2021 2,015 20 25 11 13.5 7 16.5 7 5
Forsa 24–30 august 2021 2,508 21 23 11 12 6 18 9 2
Ipsos 28–29 august 2021 2,001 21 25 11 11 7 19 6 4
INSA 23–27 august 2021 1,247 21 24 11 13 6 17 8 3
Forschungsgruppe Wahlen 24–26 august 2021 1,300 22 22 11 10 6 20 3 6 egalitate
Allensbach 18–26 august 2021 1,038 26 24 10.5 10.5 6 17 6 2
YouGov 20–24 august 2021 1,689 22 24 11 13 8 16 7 2
Kantar 18–24 august 2021 1,919 23 23 11 12 7 18 6 egalitate
INSA 20–23 august 2021 2,119 23 23 11 13 7 17 6 egalitate
Forsa 16–23 august 2021 2,504 22 23 10 12 6 18 9 1
INSA 16–20 august 2021 1,352 22 22 12 13 7 17 7 egalitate
Infratest dimap 17–18 august 2021 1,219 23 21 11 13 7 17 8 2
Kantar 11–17 august 2021 1,920 22 21 11 12 7 19 8 1
Allensbach 5–17 august 2021 1,018 27.5 19.5 11 11 7.5 17.5 6 8
INSA 13–16 august 2021 2,080 25 20 11 12.5 6.5 17.5 7.5 5
Forsa[nefuncțională] 10–16 august 2021 2,501 23 21 10 12 6 19 9 2
INSA 9–13 august 2021 1,450 25 20 11 12 7 18 4 5
Forschungsgruppe Wahlen 10–12 august 2021 1,252 26 19 11 11 7 19 7 7
Kantar 4–10 august 2021 1,446 22 19 11 12 7 21 8 1
INSA 6–9 august 2021 2,118 25.5 17.5 11.5 12.5 6.5 17.5 3.5 5.5 8
Forsa 3–9 Aug 2021 2,509 23 19 10 12 7 20 9 3
INSA 2–6 august 2021 2,002 26 18 11 12 7 18 8 8
Infratest dimap 2–4 august 2021 1,312 27 18 10 12 6 19 8 8
Kantar 28 iulie–3 august 2021 1,413 24 18 11 13 6 22 6 2
INSA 30 iulie–2 august 2021 2,080 27.5 18 11 13 7 18 5.5 9.5
Forsa[nefuncțională] 27 iulie –2 august 2021 2,502 26 16 10 13 6 20 9 6
Ipsos 21–31 iulie 2021 2,002 27 18 11 10 7 20 7 7
INSA 26–30 iulie 2021 1,196 27 17 11 13 6 18 8 9
Forschungsgruppe Wahlen 27–29 iulie 2021 1,268 28 16 11 10 7 21 3 4 7
GMS 21–27 iulie 2021 1,003 30 15 10 12 7 18 8 12
Kantar 20–27 iulie 2021 1,441 27 17 11 13 6 19 7 8
YouGov 23–26 iulie 2021 1,748 28 16 12 12 8 16 8 12
INSA 23–26 iulie 2021 2,007 27 17.5 12 13 6 17.5 7 9.5
Forsa[nefuncțională] 20–26 iulie 2021 2,501 26 15 10 13 7 21 8 5
INSA 19–23 iulie 2021 1,316 27 17 11 13 7 18 7 9
Allensbach 3–22 iulie 2021 1,243 30 16 9.5 12 7 19.5 6 10.5
Infratest dimap 20–21 iulie 2021 1,188 29 16 10 12 6 19 8 10
Kantar 14–20 iulie 2021 1,421 28 16 11 12 7 19 3 7 9
INSA 16–19 iulie 2021 2,064 29 16.5 11.5 12 6 18 7 11
Forsa[nefuncțională] 13–19 iulie 2021 2,503 28 16 10 12 7 19 8 9
INSA 12–16 iulie 2021 1,354 28 17 11 12 7 18 7 10
Forschungsgruppe Wahlen 13–15 iulie 2021 1,224 30 15 10 10 7 20 8 10
Allensbach 3–14 iulie 2021 1,028 31.5 16.5 9.5 12 6.5 18 6 13.5
Kantar 7–13 iulie 2021 1,495 28 15 11 11 8 20 7 8
INSA 9–12 iulie 2021 2,087 28 17 11 12.5 7 17 7.5 11
Forsa[nefuncțională] 6–12 iulie 2021 2,502 30 15 9 12 7 19 8 11
INSA 5–9 iulie 2021 1,352 28 17 11 12 8 17 7 11
Kantar 29 iunie–6 iulie 2021 1,405 29 15 11 11 8 19 7 10
INSA 2–5 iulie 2021 2,056 29 16.5 10 12.5 7 18 7 11
Forsa[nefuncțională] 29 iunie–5 iulie 2021 2,505 30 15 10 11 7 19 8 11
INSA 28 iunie–2 iulie 2021 1,352 28 17 10 12 7 18 8 10
Infratest dimap 28–30 iunie 2021 1,317 28 15 11 11 7 20 8 8
Kantar 23–29 iunie 2021 1,418 28 16 11 10 7 20 8 8
YouGov 25–28 iunie 2021 1,648 30 15 11 11 7 19 7 11
INSA 25–28 iunie 2021 2,060 29.5 16 11 13 7.5 18 5 11.5
Forsa[nefuncțională] 22–28 iunie 2021 2,501 30 14 9 12 7 20 8 10
Ipsos 21–27 iunie 2021 2,002 28 15 10 11 8 21 7 7
INSA 21–25 iunie 2021 1,203 28 17 11 12 7 19 6 9
Forschungsgruppe Wahlen 22–24 iunie 2021 1,271 29 14 10 10 7 22 8 7
Infratest dimap 22–23 iunie 2021 1,217 28 15 12 11 6 21 7 7
Kantar 15–22 iunie 2021 1,430 28 17 10 11 7 19 8 9
Forsa[nefuncțională] 15–21 iunie 2021 2,502 29 15 9 13 6 21 7 8
INSA 18–21 iunie 2021 2,082 28.5 15.5 10.5 14 7 19 5.5 9.5
GMS 16–21 iunie 2021 1,002 28 16 10 12 8 20 6 8
Forsa 15–21 iunie 2021 2,502 29 15 9 13 6 21 7 8
INSA 14–18 iunie 2021 1,502 28 16 11 13 6 20 6 8
Kantar 9–15 iunie 2021 1,413 27 17 10 12 7 20 7 7
INSA 11–14 iunie 2021 2,038 27.5 16.5 11 13.5 6 19.5 6 8
Forsa 8–14 iunie 2021 2,501 28 14 9 14 7 21 7 7
INSA 7–11 iunie 2021 1,401 27 16 11 13 7 20 6 7
Redfield & Wilton Strategies 8–9 iunie 2021 1,500 23 18 13 14 12 15 6 5
Infratest dimap 7–9 iunie 2021 1,316 28 14 12 12 7 20 7 8
Forschungsgruppe Wahlen 7–9 iunie 2021 1,232 28 15 11 10 7 22 3 7 6
Kantar 2–8 iunie 2021 1,421 26 16 11 13 7 21 6 5
INSA 4–7 iunie 2021 2,015 26.5 15.5 11 13.5 7 20.5 6 6
Forsa 1–7 iunie 2021 2,501 27 14 9 14 6 22 8 5
INSA 31 mai–4 iunie 2021 1,380 26 17 12 12 6 21 6 5
Kantar 26 mai–1 iunie 2021 1,419 24 16 11 13 7 22 7 2
INSA 28–31 mai 2021 2,040 25.5 15.5 11 13.5 6.5 21.5 6.5 4
Forsa 25–31 mai 2021 2,500 25 14 9 14 6 24 8 1
INSA 25–28 mai 2021 1,301 25 16 12 13 7 22 5 3
INSA 21–25 mai 2021 2,128 26 16 11.5 12.5 6.5 22 5.5 4
YouGov 21–24 mai 2021 1,706 26 15 11 12 7 22 7 4
Forschungsgruppe Wahlen 18–20 mai 2021 1,229 24 14 11 11 7 25 3 8 1
INSA 14–17 mai 2021 2,023 25.5 16 11 12.5 6.5 23 5.5 2.5
Forsa 11–17 mai 2021 2,001 24 15 10 11 6 26 8 2
INSA 23-26 aprilie 2021 2,082 23 16 12 12 8 23 6 0
Forsa 20-26 aprilie 2021 2,507 22 13 11 12 7 28 7 6
Kantar 15-21 aprilie 2021 1,225 27 13 10 9 7 28 6 1
Forsa 20 aprilie 2021 1,502 21 13 11 12 7 28 8 7
INSA 16-19 aprilie 2021 3,057 28 16 12 11 7 21 8 7
Forsa 13-16 aprilie 2021 2,003 28 15 11 12 7 23 5 5
Infratest dimap 29-30 martie 2021 1,348 27 16 11 9 7 22 8 5
YouGov 25-29 martie 2021 1,637 27 17 11 10 8 21 6 6
Kantar 11-17 martie 2021 1,942 27 17 10 10 8 22 6 5
Forsa 9-15 martie 2021 2,501 29 16 10 8 8 21 8 8
Infratest dimap 1-2 martie 2021 1,296 33 16 11 7 7 20 6 13
Forschungsgruppe Wahlen 23-25 febuarie 2021 1,202 35 16 10 7 8 19 5 16
INSA 12-15 febuarie 2021 2,051 33.5 17 10.5 9 9 17 4 16.5
GMS 10-15 febuarie 2021 1,005 37 17 9 7 7 18 5 19
Infratest dimap 1-3 febuarie 2021 1,503 34 15 10 8 6 21 6 13
INSA 29 ianuarie-1 febuarie 2021 2,044 36.5 15 11 8 7.5 17 5 19,5
INSA 15-18 ianuarie 2021 > 1,835 35.5 14 11 8.5 7.5 17.5 6 18
Forsa 16-17 ianuarie 2021 2,014 35 15 9 7 8 19 7 16
Armin Laschet este ales ca lider al CDU
Forsa Arhivat în , la Wayback Machine. 11-15 ianuarie 2021 2,504 36 15 9 6 7 20 7 16
Forschungsgruppe Wahlen 12-14 ianuarie 2021 1,262 37 15 10 5 8 20 5 17
Kantar 5-13 ianuarie 2021 2,398 36 15 10 7 8 18 6 18
INSA 8-11 ianuarie 2021 2,042 36 15 10 7.5 8 18 5.5 18
Forsa 4-8 ianuarie 2021 2,503 36 14 8 7 8 20 7 16
INSA 1-4 ianuarie 2021 2,072 36 15 11 7.5 7.5 18 5 18
GMS 29 decembrie 2020-3 ianuarie 2021 1,004 37 16 9 6 8 18 6 19
Forsa 21-23 decembrie 2020 1,501 36 15 9 6 9 18 7 18
Kantar 10-16 decembrie 2020 2,055 35 17 10 6 8 20 7 15
Forschungsgruppe Wahlen 24-26 noiembrie 2020 1,330 37 15 9 5 7 21 5 16
Infratest dimap 9-11 noiembrie 2020 1,504 36 15 10 6 7 20 6 16
Forsa 19-23 octombrie 2020 2,503 36 15 9 6 7 20 7 16
Allensbach 07-20 octombrie 2020 1,045 35.5 17 10 6 7 20 4.5 15.5
Forsa 29 septembrie-2 octombrie 2020 2,502 36 15 9 6 7 20 7 16
Forsa 14-18 septembrie 2020 2,501 36 14 8 5 8 22 7 14
INSA 4-7 septembrie 2020 2,068 35 16 11 6.5 8 18 5.5 17
INSA 28-31 august 2020 2,068 36.5 16 11 6 7.5 17.5 5.5 19
Allensbach 5-18 august 2020 1,231 38 17 9 5.5 7 19 4.5 18
Alegerile federale din Germania 2017 24 septembrie 2017 46,976,341 32.9 20.5 12.6 10.7 9.2 8.9 1.0 12.4

Sondaje pe landuri

modificare

Baden-Württemberg

modificare
Sursă Dată Eșantion CDU SPD Verzii FDP AfD Stânga Alții Avans
Forsa 29 ianuarie – 1 febuarie 2019 1,007 33 10 24 10 12 6 5 9
Forsa 8–22 febuarie 2018 1,003 35 13 17 11 12 8 4 18
Alegerile federale din 2017 24 septembrie 2017 34.4 16.4 13.5 12.7 12.2 6.4 4.5 18.0
Sursă Dată Eșantion CSU SPD AfD FDP Verzii Stânga FW Alții Avans
GMS 13–15 Sep 2021 1,002 29 17 11 13 16 5 5 4 12
GMS 8–13 Sep 2021 1,005 28 18 11 12 17 4 6 4 10
Infratest dimap 2–6 septembrie 2021 1,195 28 18 10 12 16 3 7 6 10
GMS 1–6 septembrie 2021 1,003 29 15 10 13 18 3 6 6 11
GMS 21–27 Jul 2021 1,003 35 9 9 12 20 4 7 4 15
INSA 12–19 Jul 2021 1,000 36 11 9 9 19 4 8 4 17
Infratest dimap 2–6 Jul 2021 1,186 36 9 10 11 18 4 6 6 18
GMS 16–21 Jun 2021 1,007 34 10 9 11 22 3 5 6 12
GMS 11–17 May 2021 1,003 32 8 10 11 26 4 4 5 6
Forsa 10–17 May 2021 1,016 32 9 10 9 26 4 4 6 6
GMS 20–22 Apr 2021 1,001 34 10 10 11 25 5 3 2 9
Forsa Mar–Apr 2021 1,075 39 10 10 7 22 5 7 17
GMS 27 Nov – 2 Dec 2019 1,003 35 10 13 8 21 5 3 5 14
GMS 18–24 Jun 2019 1,005 36 9 11 9 24 4 4 3 12
INSA 25–27 Jun 2018 1,231 37 14 16 7 13 5 4 4 21
Forsa 21–22 Jun 2018 1,033 36 13 15 9 14 7 6 21
Forsa 8–22 febuarie 2018 1,027 40 13 12 8 14 6 7 26
GMS 1–9 febuarie 2018 1,510 39 14 14 8 12 5 3 5 25
GMS 27 Dec 2017 – 1 ianuarie 2018 1,007 38 15 14 9 10 5 4 5 23
INSA 12–13 Dec 2017 1,003 37 15 13 9 12 6 4 4 22
GMS 27–29 Nov 2017 1,006 36 15 14 9 11 6 4 5 21
Forsa 6–9 Nov 2017 1,017 36 15 13 11 12 6 7 21
Alegerile federale din 2017 24 septembrie 2017 38.8 15.3 12.4 10.2 9.8 6.1 2.7 4.8 23.5


Sursă Dată Eșantion CDU Stânga SPD Verzii AfD FDP Alții Avans
Forsa 29 Jan – 6 Feb 2020 1,001 21 16 12 26 10 6 9 5
Forsa 12–19 Dec 2019 1,005 21 16 13 24 10 7 9 3
Forsa 21–26 Nov 2019 1,006 20 16 14 24 11 7 8 4
Forsa 22–31 Oct 2019 1,002 22 15 13 24 11 6 9 2
Forsa 17–26 Sep 2019 1,002 22 15 13 24 11 7 8 2
Forsa 20–29 Aug 2019 1,003 22 17 14 24 10 7 8 2
Forsa 17–25 Jul 2019 1,001 22 17 14 24 10 6 7 2
Forsa 17–27 Jun 2019 1,004 21 16 14 24 11 7 7 3
Forsa 20–27 May 2019 1,006 19 16 14 25 12 7 7 6
Forsa 16–25 Apr 2019 1,005 20 16 14 24 13 7 6 4
Forsa 19–28 Mar 2019 1,003 21 16 13 24 12 8 6 3
Forsa 20–28 Feb 2019 1,001 24 15 13 23 12 7 6 1
Forsa 22–31 Jan 2019 1,002 23 17 12 23 12 7 6 Tie
Forsa 11–19 Dec 2018 1,009 21 16 13 23 14 8 5 2
Forsa 19–29 Nov 2018 1,003 19 17 12 25 15 8 4 6
Forsa Oct 2018 1,005 18 18 12 26 14 8 4 8
Forsa 19–27 Sep 2018 1,005 19 20 14 22 15 7 3 2
Forsa 21–30 Aug 2018 1,004 21 19 15 20 15 6 4 1
Forsa 16–26 Jul 2018 1,009 21 20 15 18 15 7 4 1
Forsa 20–28 Jun 2018 1,009 21 19 17 18 13 8 4 2
Forsa 22–31 May 2018 1,004 23 19 16 18 12 8 4 4
Forsa 17–26 Apr 2018 1,001 23 19 17 16 12 8 5 4
Forsa 19–28 Mar 2018 1,003 23 20 17 15 13 8 4 3
Forsa 12–22 Feb 2018 1,006 25 19 17 15 11 8 5 6
Forsa 15–25 Jan 2018 1,008 24 19 18 15 11 7 6 5
Forsa 12–21 Dec 2017 1,002 24 19 18 15 11 6 7 5
Forsa 13–23 Nov 2017 1,002 23 18 19 14 11 8 7 4
Forsa 17–26 Oct 2017 1,011 23 18 20 13 11 9 6 3
Alegerile federale din 2017 24 Sep 2017 22.7 18.8 17.9 12.6 12.0 8.9 7.1 3.9

Brandenburg

modificare
Sursă Dată Eșantion CDU AfD SPD Stânga FDP Verzii Alții Avans
Infratest dimap 25–28 august 2021 1,157 15 18 29 11 9 9 9 11
Forsa 10–15 decembrie 2020 1,001 28 17 15 12 4 17 7 11
Forsa 17–20 decembrie 2018 1,005 23 20 12 18 7 14 6 3
Forsa 7–9 noiembrie 2017 1,002 26 20 16 19 8 6 5 6
Alegerile federale din 2017 24 septembrie 2017 26.7 20.2 17.6 17.2 7.1 5.0 6.3 6.5


Sursă Dată Eșantion CDU SPD Verzii Stânga FDP AfD Alții Avans
Trend Research 13–16 Sep 2021 703 14 33 18 9 14 7 5 15
Trend Research 30 Aug – 2 Sep 2021 708 15 34 17 10 13 7 5 17
Trend Research 12–18 Aug 2021 702 17 28 19 9 14 7 6 9
Forsa 18 Dec 2019 – 6 Jan 2020 1,069 21 16 29 11 8 9 6 8
Universität Hamburg 6 Jan – 2 Mar 2019 1,069 20 24 32 8 10 3 3 8
Forsa 27 Dec 2018 – 3 Jan 2019 1,004 22 17 26 11 10 9 5 4
Alegerile federale din 2017 24 Sep 2017 27.2 23.5 13.9 12.2 10.8 7.8 4.5 3.7
Sursă Dată Eșantion CDU SPD AfD FDP Verzii Stânga Alții Avans
Forsa 8–22 Feb 2018 1,035 31 19 10 12 14 10 4 12
Alegerile federale din 2017 24 Sep 2017 30.9 23.5 11.9 11.5 9.7 8.1 4.4 7.3

Mecklenburg-Vorpommern

modificare
Sursă Dată Eșantion CDU AfD Stânga SPD FDP Verzii Alții Avans
INSA 10–16 Sep 2021 1,000 14 19 11 38 6 9 3 19
Infratest dimap 2–7 Sep 2021 1,180 16 18 11 31 9 8 7 13
Infratest dimap 19–24 Aug 2021 1,153 19 18 12 29 9 7 6 10
INSA 6–12 Aug 2021 1,000 21 18 12 25 8 10 7 4
INSA 16–22 Jul 2021 1,098 26 21 13 17 8 11 4 5
Infratest dimap 8–13 Jul 2021 1,159 30 17 13 17 8 8 7 13
Infratest dimap 12–18 May 2021 1,245 23 16 12 18 7 16 7 5
Forsa 12–15 Jan 2021 1,002 32 15 16 12 5 13 7 16
Infratest dimap 18–21 Nov 2020 1,000 34 15 12 20 4 10 5 14
Forsa 2–10 Jan 2020 1,002 27 20 16 8 6 14 9 7
Forsa 18–23 Sep 2019 1,002 28 21 14 10 6 14 7 7
Forsa 4–11 Jan 2019 1,007 32 20 16 11 5 11 5 12
Forsa 24–28 Jun 2018 1,002 30 21 19 12 5 8 5 9
Forsa 2–11 Jan 2018 1,001 33 18 18 15 5 6 5 15
Alegerile federale din 2017 24 Sep 2017 33.1 18.6 17.8 15.1 6.2 4.3 4.9 14.5


Saxonia Inferioară

modificare
Sursă Dată Eșantion CDU SPD FDP AfD Verzii Stânga Alții Avans
Forsa 19–28 May 2020 1,002 40 20 5 7 16 6 6 20
Forsa 1–8 Feb 2019 1,010 33 19 8 9 19 7 5 14
Forsa 8–22 Feb 2018 1,004 36 24 9 8 12 7 4 12
Alegerile federale din 2017 24 Sep 2017 34.9 27.4 9.3 9.1 8.7 7.0 3.6 7.5


Renania de Nord-Westfalia

modificare
Sursă Dată Eșantion CDU SPD FDP AfD Verzii Stânga Alții Avans
Forsa 10–17 May 2021 1,058 24 18 11 8 28 4 7 4
Forsa Mar–Apr 2021 1,090 26 18 11 8 25 6 6 1
Forsa 1–16 Aug 2019 1,505 27 17 10 9 25 6 6 2
Forsa 8–22 Feb 2018 1,015 34 21 11 9 11 8 6 13
Alegerile federale din 2017 24 Sep 2017 32.6 26.0 13.1 9.4 7.6 7.5 3.8 6.7


Renania-Palatinat

modificare
Sursă Dată Eșantion CDU SPD AfD FDP Verzii Stânga FW Alții Avans
Infratest dimap 2–7 Sep 2021 1,160 23 30 10 11 13 4 4 5 7
Infratest dimap 9–13 Jul 2021 1,153 30 22 11 9 17 4 3 4 8
Forsa 1–8 Feb 2019 1,005 34 16 10 10 18 7 5 16
Infratest dimap 5–7 Mar 2018 1,001 34 23 12 9 12 7 3 11
Infratest dimap 8–12 Dec 2017 1,003 39 24 9 8 12 5 3 15
Alegerile federale din 2017 24 Sep 2017 35.9 24.2 11.2 10.4 7.6 6.8 1.4 2.5 11.7
Sursă Dată Eșantion AfD CDU Stânga SPD FDP Verzii Alții Avans
INSA 6–13 Sep 2021 1,000 26 18 11 18 11 8 8 8
Infratest dimap 13–18 Aug 2021 1,179 23 21 11 15 12 10 8 2
INSA 2–9 Aug 2021 1,001 25 24 13 10 11 10 7 1
Alegerile federale din 2017 24 Sep 2017 27.0 26.9 16.1 10.5 8.2 4.6 6.7 0.1


Turingia

modificare
Sursă Dată Eșantion CDU AfD Stânga SPD FDP Verzii Alții Avans
INSA 16–23 Aug 2021 1,000 18 22 18 21 9 5 7 1
Alegerile federale din 2017 24 Sep 2017 28.8 22.7 16.9 13.2 7.8 4.1 6.5 6.1


Rezultate

modificare
 
Partid Circumscripție Lista partidului Total
locuri
+/–
Voturi % Locuri Voturi % Locuri
Partidul Social Democrat (SPD) 12,228,363 26.4 121 11,949,756 25.7 85 206 +53
Uniunea Creștin-Democrată (CDU) 10,445,571 22.5 98 8,770,980 18.9 53 151 −49
Alianța 90/Verzii (GRÜNE) 6,465,502 14.0 16 6,848,215 14.8 102 118 +51
Partidul Liber Democrat (FDP) 4,040,783 8.7 0 5,316,698 11.5 92 92 +12
Alternativa pentru Germania (AfD) 4,694,017 10.1 16 4,802,097 10.3 67 83 −11
Uniunea Creștin-Socială (CSU) 2,787,904 6.0 45 2,402,826 5.2 0 45 −1
Stânga (DIE LINKE) 2,306,755 5.0 3 2,269,993 4.9 36 39 −30
Alegători Liberi (FREIE WÄHLER) 1,334,093 2.9 0 1,127,171 2.4 0 0 0
Mediul Uman Protecția Animalelor 163,047 0.4 0 674,789 1.5 0 0 0
Partidul Democrat (dieBasis) 734,621 1.6 0 628,432 1.4 0 0 Nou
Die PARTEI 542,804 1.2 0 461,487 1.0 0 0 0
Team Todenhöfer 5,699 0.0 0 214,281 0.5 0 0 Nou
Partidul Pirat din Germania (PIRATEN) 60,843 0.1 0 169,889 0.4 0 0 0
Volt Germania (Volt) 78,211 0.2 0 165,153 0.4 0 0 Nou
Partidul Ecologist Democrat (ÖDP) 152,886 0.3 0 112,351 0.2 0 0 0
Partidul Național Democrat (NPD) 1,089 0.0 0 64,608 0.1 0 0 0
Alegătorii din Schleswig (SSW) 34,979 0.1 0 55,330 0.1 1[i] 1 +1
Partidul pentru Cercetarea Sănătății 2,845 0.0 0 49,331 0.1 0 0 0
Umaniștii (Die Humanisten) 12,727 0.0 0 47,838 0.1 0 0 0
Alianța C - Creștinii pentru Germania 6,218 0.0 0 40,126 0.1 0 0 0
Partidul Bavariei (BP) 36,798 0.1 0 32,901 0.1 0 0 0
V-Partei³ 10,679 0.0 0 31,966 0.1 0 0 0
Independenții pentru o Democrație Orientată către Cetățeni 13,415 0.0 0 22,770 0.0 0 0 0
Grii (Die Grauen) 2,354 0.0 0 19,364 0.0 0 0 0
Partidul Marxist-Leninist (MLPD) 22,745 0.0 0 17,994 0.0 0 0 0
Urbaniștii. Un Partid HipHop (du.) 1,887 0.0 0 17,861 0.0 0 0 0
Partidul Comunist German (DKP) 5,439 0.0 0 15,157 0.0 0 0 0
Alianța pentru Protecția Animalelor (Tierschutzallianz) 7,369 0.0 0 13,686 0.0 0 0 0
Partidul Iubirii Europene (LIEBE) 874 0.0 0 12,946 0.0 0 0 Nou
Reformiștii Liberali și Conservatori (LKR) 10,826 0.0 0 11,184 0.0 0 0 Nou
Lobiștii pentru Copii (LfK) 9,195 0.0 0 0 Nou
The III. Path (III. Weg) 513 0.0 0 7,830 0.0 0 0 Nou
Partidul Grădinii (MG) 2,095 0.0 0 7,611 0.0 0 0 0
Mișcarea Cetățenilor (BÜRGERBEWEGUNG) 1,556 0.0 0 7,485 0.0 0 0 Nou
Democrația în Mișcare (DiB) 2,618 0.0 0 7,291 0.0 0 0 0
Lumea Umană (MENSCHLICHE WELT) 657 0.0 0 3,794 0.0 0 0 0
Rozalii/Alianța21 (BÜNDNIS21) 351 0.0 0 3,537 0.0 0 0 Nou
Partidul Progresului (PdF) 3,234 0.0 0 0 Nou
Partidul Socialist al Egalității (SGP) 1,535 0.0 0 0 0
Mișcarea Drepturilor Civile Solidaritatea (BüSo) 824 0.0 0 737 0.0 0 0 0
Lista Climatică Baden-Württemberg (KlimalisteBW) 3,957 0.0 0 0 Nou
Partidul Familiei din Germania (FAMILIE) 1,815 0.0 0 0 0
Democrație prin Referendum (Volksabstimmung) 1,085 0.0 0 0 0
Panterele Gri (Graue Panther) 960 0.0 0 0 Nou
Partidul Patriei Turingia (THP) 549 0.0 0 0 Nou
Alții (sonstige) 258 0.0 0 0 Nou
Bergpartei, die "ÜberPartei" (B*) 222 0.0 0 0 0
Independenți și grupuri de votanți 110,799 0.2 0 0
Voturi valide 46,339,602 98.9 46,419,448 99.1
Voturi invalide/albe 499,163 1.1 419,317 0.9
Total voturi 46,838,765 100 299 46,838,765 100 436 735 +26
Votanți înregistrați/prezența 61,168,234 76.6 61,168,234 76.6
Source: Bundeswahlleiter


Vot popular
SPD
25.74%
CDU/CSU
24.07%
B90/GRÜNE
14.75%
FDP
11.45%
AfD
10.35%
DIE LINKE
4.89%
Other
8.74%
Locuri în Bundestag
SPD
28.03%
CDU/CSU
26.67%
B90/GRÜNE
16.05%
FDP
12.52%
AfD
11.29%
DIE LINKE
5.31%
SSW
0.14%

Pe Landuri

modificare
Distribuția votului pentru listele de partid în funcție de stat
Stat SPD Uniunea Verzii FDP AfD Stânga Alții
  Schleswig-Holstein 28.0 22.0 18.3 12.5 6.8 3.6 8.7
  Mecklenburg-Pomerania Inferioară 29.1 17.4 7.8 8.2 18.0 11.1 8.4
  Hamburg 29.7 15.5 24.9 11.4 5.0 6.7 6.8
  Saxonia Inferioară 33.1 24.2 16.1 10.5 7.4 3.3 5.4
  Bremen 31.5 17.2 20.8 9.3 6.9 7.7 6.5
  Brandenburg 29.5 15.3 9.0 9.3 18.1 8.5 10.3
  Saxonia-Anhalt 25.4 21.0 6.5 9.5 19.6 9.6 8.4
  Berlin 23.5 15.9 22.4 8.1 8.4 11.4 9.4
  Renania de Nord-Westfalia 29.1 26.0 16.1 11.4 7.3 3.7 6.5
  Saxonia 19.3 17.2 8.6 11.0 24.6 9.3 9.9
  Hesse 27.6 22.8 15.8 12.8 8.8 4.3 7.9
  Turingia 23.4 16.9 6.6 9.0 24.0 11.4 8.7
  Renania-Palatinat 29.4 24.7 12.6 11.7 9.2 3.3 9.2
  Bavaria 18.0 31.7 14.1 10.5 9.0 2.8 13.9
  Baden-Württemberg 21.6 24.8 17.2 15.3 9.6 3.3 8.2
  Saarland 37.3 23.6 11.5 10.0 7.2 10.5


Locuri după stat
Stat Distribuție Total
  Schleswig-Holstein
1 8 6 1 4 6 2
28
  Mecklenburg-Pomerania Inferioară
2 6 1 1 3 3
16
  Hamburg
1 5 4 2 3 1
16
  Saxonia Inferioară
3 25 13 8 18 6
73
  Bremen
2 1 1 1
5
  Brandenburg
2 10 2 2 4 5
25
  Saxonia-Anhalt
2 5 1 2 4 4
18
  Berlin
4 7 7 3 5 3
29
  Renania de Nord-Westfalia
6 49 28 19 41 12
155
  Saxonia
4 8 4 5 7 10
38
  Hesse
2 15 9 7 12 5
50
  Turingia
3 5 1 2 3 5
19
  Renania-Palatinat
1 12 5 5 9 4
36
  Bavaria
4 23 18 14 45 12
116
  Baden-Württemberg
3 22 18 16 33 10
102
  Saarland
1 4 1 2 1
9
  Germania
39 206 118 1 92 196 83
735

După alegeri

modificare
 
Partidul câștigător din circumscripții.
 
Rezultatele votului listei partidelor în funcție de stat.
 
Lista locurilor pe state.

Rezultatele

modificare

SPD a avut cel mai bun rezultat din 2005 încoace, de asemenea este pentru prima dată din 1998 când devine cel mai mare partid din Bundestag, chiar dacă a obținut doar 25%. Pentru prima dată din 1998, SPD a cucerit toate locurile de circumscripție cu un singur membru din statele Brandenburg și Saarland, unde i-au învins pe miniștrii de cabinet Peter Altmaier și Annegret Kramp-Karrenbauer.[43] De asemenea, au câștigat pentru prima dată toate circumscripțiile din Mecklenburg-Vorpommern, inclusiv Vorpommern-Rügen - Vorpommern-Greifswald I, sediul cancelarului Angela Merkel.[44] Este, de asemenea, pentru prima dată când au câștigat vreun loc de circumscripție de membru unic în Turingia și Saxonia-Anhalt din 2005.[45][46][47]

CDU/CSU a avut cel mai slab rezultat din istoria sa, eclipsând cel mai slab rezultat anterior de 31% în 1949. Mulți politicieni proeminenți au fost învinși în locurile de circumscripție de un singur membru, inclusiv miniștrii de cabinet Peter Altmaier și Annegret Kramp-Karrenbauer, precum și Hans -Georg Maaßen, Philipp Amthor și Julia Klöckner, deși toți, cu excepția lui Maaßen, erau încă aleși în Bundestag[48] prin listele lor de partid.[49] S-a speculat că, candidatul cancelarului Armin Laschet ar pierde alegerile pentru Bundestag,[50] el a fost plasat pe primul loc pe lista partidelor din Renania de Nord-Westfaliași, dacă CDU ar câștiga locuri depășite, lista respectivă nu va fi folosită. Datorită performanței slabe a CDU în ceea ce privește locurile de circumscripție cu un singur membru, Laschet este proiectat să fie ales în Bundestag.[51] Este pentru prima dată din 2005 când nu au câștigat toate locurile de circumscripție cu un singur membru în Bavaria, CSU a avut, de asemenea, cel mai slab rezultat din istorie.[52]

Verzii au obținut cel mai bun rezultat al lor din istorie, dublu față de alegerile din 2017. Acestea sunt și primele alegeri federale în care au câștigat locuri în circumscripțiile cu un singur membru în afara Berlinului Friedrichshain-Kreuzberg - Prenzlauer Berg East. Cu toate acestea, așteptările pentru aceștia au fost mult mai mari, în sondaje fiind cu peste 20% în vară, după ce au depășit ușor CDU în aprilie și mai[53][54] și au atins un nivel de aproximativ 25%. Prăbușirea lor în sondaje a fost în mare parte atribuită unui număr de gafe și nepopularitatea Annalenei Baerbock,[55] cu toate acestea, sondajele arată că alegătorii verzilor au migrat către SPD în ultimele săptămâni de campanie, pentru a se asigura că CDU nu v-a forma un nou guvern. Annalena Baerbock a pierdut în Potsdam - Potsdam-Mittelmark II - Teltow-Fläming II în fața lui Olaf Scholz cu o marjă mare. Verzii au fost, de asemenea, descalificați pentru a participa pe lista statului Saarland din cauza neregulilor în selectarea candidaților pe listă, deși experții sugerează că acest lucru le-a costat probabil unul sau două locuri.[56]

FDP a câștigat câteva locuri, suficient pentru a-l face un concurent alături de verzi,[57] și au avut al doilea cel mai bun rezultat de la Reunificarea Germaniei.[58]

AfD a pierdut câteva locuri și a devenit de la cel de al treilea cel mai mare partid, la cel de al cincilea partid din Bundestag. Au câștigat multe locuri în circumscripțiile cu un singur membru în Saxonia (unde le-au câștigat pe toate, cu excepția uneia), Saxonia-Anhalt și Turingia, în mare parte datorită slăbiciunii CDU.[59]

Stânga (Linke) a avut cele mai slabe rezultate din 2002, căzând de la 69 de locuri primite la alegerile trecute, la doar 39. Aceștia nu au depășit pragul de 5%, dar au câștigat cel puțin trei locuri de circumscripție cu un singur membru (două în cetatea lor din estul Berlinului, în scădere față de patru și unul la Leipzig), dându-le drept de reprezentare în Bundestag în funcție de al doilea vot.[60] În afară de această înfrângere simbolică, coaliția lor preferată ,[61] coaliția de stânga roșu–roșu–verde,[62] de care se temeau conservatorii,[63] aceștia s-au angajat în a o discredita folosind spaima că această coaliție ar putea promova teroarea roșie,[64][65] și ar putea muta capitalul către Elveția, din cauza teamerilor creșterii taxelor pentru cei foarte bogați, prin impozite mai mari pe moștenire și un impozit pe avere, totuși această coaliție nu are majoritate în Bundestag.[66] Vicepreședintele Bundestag Petra Pau și-a pierdut circumscripția cu un singur membru la Berlin Marzahn - Hellersdorf.[67]

Asociația Alegătorilor din Sudul Schleswig, un partid regionalist care reprezintă minoritățile daneze și frisone din sudul Schleswig, a câștigat primul lor loc, devenind primul partid regionalist care a câștigat locuri din 1953, când a fost impusă legea electorală actuală. Partidele minoritare recunoscute sunt scutite de pragul de 5%, așa cum SSW a câștigat un loc cu 0,1% din voturi la nivel național. SSW a contestat ultima dată alegerile federale din Germania de Vest din 1961 și a câștigat ultima oară un loc în alegerile federale inaugurale din Germania de Vest din 1949. Deși este puțin probabil să schimbe echilibrul puterilor în vreun fel, Stefan Seidler va deveni membru al Parlamentului.[68]

Formarea guvernului

modificare

În noaptea alegerilor, Scholz și-a reiterat obiectivul de a forma guvernul, invocând faptul că partidul său a apărut ca fiind cel mai mare din parlament.[69] Și-a exprimat preferința de a forma o coaliție cu FDP și Verzii. [70] Laschet intenționează să devină cancelar, afirmând, de asemenea, preferința sa pentru o coaliție cu FDP și Verzii, chiar dacă personalități importante din CDU/CSU, cum ar fi Michael Kretschmer, au declarat că nu ar trebui să formeze guvernul având în vedere că este un partid de locul doi.[71] Al doilea loc care formează guvernul nu este neobișnuit în Germania; cancelarii Schröder, Schmidt și Brandt nu au avut cele mai multe locuri în parlament în timpul mandatului lor.

FDP și Verzii au anunțat că vor vorbi separat înainte de a decide cu privire la o coaliție cu un partener major.[72]

Guvern interimar

modificare

Dacă negocierile de coaliție nu ajung la un consens până pe 17 decembrie, cancelarul în exercițiu Angela Merkel îl v-a depăși pe Helmut Kohl ca cel mai longeviv cancelar de la Al Doilea Război Mondial.[73] Se crede că își va folosi timpul rămas în funcție pentru a se ocupa de probleme precum Ucraina și schimbările climatice.[73] Claire Demesmay, expertă în Franța la Consiliul German pentru Relații Externe, a sugerat că perspectivele de realegere a președintelui Franței Emmanuel Macron ar putea fi îmbunătățite dacă Merkel este încă în funcție la momentul alegerilor prezidențiale din Franța din 2022 din aprilie.[73]

  1. ^ Actual Vicecancelar și Ministru al Finanțelor. Candidează în en:Potsdam – Potsdam-Mittelmark II – Teltow-Fläming II[1] și pe listele din Brandenburg.
  2. ^ În prezent se află ca membru al Landtagului Renaniei de Nord-Westfalia. Candidează din nou pe listele din Renania de Nord-Westfalia.
  3. ^ Candidează în en:Potsdam – Potsdam-Mittelmark II – Teltow-Fläming II.[1]
  4. ^ Candidează în Rheinisch-Bergischer Kreis.
  5. ^ Momentan se află ca membru al listei Landtagului din Hesse. Candidează pe listele din Hesse.
  6. ^ Candidează în en:Rostock – Landkreis Rostock II.
  7. ^ The election date can only be earlier in the case of an early dissolution, or later if a State of Defence is declared.
  8. ^ Second votes (party list)
  9. ^ As reflected by the electoral threshold in Germany, parties are usually required to meet a threshold of at least 5% of nationwide votes or win at least 3 constituency seats; the SSW got a seat as a representative of a recognised minority group (in their case, Danes and Frisians), an exception enshrined into German electoral law.

Referințe

modificare
  1. ^ a b „Duel in Potsdam: Baerbock and Scholz fight for a constituency”. Berliner Zeitung (în germană). . 
  2. ^ „Election to the 20th German Bundestag on 26 September 2021”. The Federal Returning Officer. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ SPIEGEL, DER. „Bundestagswahl soll am 26. September 2021 stattfinden - DER SPIEGEL - Politik”. www.spiegel.de (în germană). Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Wahlen in Deutschland”. www.election.de. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Who are the rivals to lead Germany after Chancellor Merkel?”. BBC News (în engleză). . Accesat în . 
  6. ^ „Who are the rivals to lead Germany after Chancellor Merkel?”. BBC News (în engleză). . Accesat în . 
  7. ^ „German candidates fight to woo moderate voters”. The Economist. . ISSN 0013-0613. Accesat în . 
  8. ^ „Bundestag election 2021 - Results”. Federal Returning Officer. Accesat în . 
  9. ^ „Germany election: Coalition talks begin after close election”. BBC. . 
  10. ^ „The Guardian view on the German election results: negotiating a new era”. The Guardian. . 
  11. ^ „Die SPD geht in die Opposition – Schulz bleibt Parteichef”. Die Zeit. . Accesat în . 
  12. ^ „Kommt jetzt Jamaika?”. Die Zeit. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ „Sondierungsgespräche beginnen kommende Woche”. Zeit Online. Deutsche Presse-Agentur, Agence France-Presse. . Accesat în . 
  14. ^ „Steinmeier fordert Gesprächsbereitschaft”. tagesschau. . Accesat în . 
  15. ^ „Steinmeiers Mission Impossible”. tagesschau. . Accesat în . 
  16. ^ „Bundespräsident lädt Chefs von Union und SPD ein”. Spiegel Online. . Accesat în . 
  17. ^ „Abstimmung muss ausgezählt werden”. Zeit Online. Deutsche Presse-Agentur, Agence France-Presse, Reuters. . Accesat în . 
  18. ^ Markus C. Schulte (). „Wie die SPD-Landesverbände zur großen Koalition stehen”. Süddeutsche Zeitung. Accesat în . 
  19. ^ „Der Koalitionsvertrag steht”. tagesschau. . Accesat în . 
  20. ^ „Union und SPD einigen sich auf Koalitionsvertrag”. Frankfurter Allgemeine Zeitung. . Accesat în . 
  21. ^ „SPD-Mitgliederentscheid vom 20. Februar bis 2. März”. Zeit Online. Deutsche Presse-Agentur. . Accesat în . 
  22. ^ „SPD-Mitglieder stimmen für große Koalition”. Frankfurter Allgemeine Zeitung. . Accesat în . 
  23. ^ „Angela Merkel zum vierten Mal zur Kanzlerin gewählt”. RP Online. Deutsche Presse-Agentur. . Accesat în . 
  24. ^ „Immigration deal saves German government, points to European future”. Christian Science Monitor. Accesat în . 
  25. ^ Joern Poltz (19 January 2019), Leader of Bavarian CSU promises new start with Merkel's party Reuters.
  26. ^ Le Blond, Josie (). „German chancellor Angela Merkel will not seek re-election in 2021”. the Guardian (în engleză). Accesat în . 
  27. ^ Geir Moulson; David Rising (). „Angela Merkel won't seek 5th term as German chancellor”. Associated Press. Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ „Annegret Kramp-Karrenbauer elected to succeed Merkel as CDU leader”. POLITICO. . Accesat în . 
  29. ^ „Annegret Kramp-Karrenbauer to quit as CDU leader amid far-right 'firewall' row”. The Guardian. . 
  30. ^ de Laschet zum neuen CDU-Chef gewählt, Tagesschau, 16 ianuarie 2021
  31. ^ „Parteitag: Nahles mit 66 Prozent zur SPD-Chefin gewählt”. tagesschau.de (în germană). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ Schwartz, Madeleine (). „Andrea Nahles: German SPD's last hope”. POLITICO (în engleză). Accesat în . 
  33. ^ „German SPD leader Nahles quits as party's popularity hits low”. . Accesat în . 
  34. ^ „New SPD leaders pull back from sinking German coalition”. Reuters. . 
  35. ^ „Wer schafft's ins Kanzleramt?”. RBB Fernsehen (în germană). . Accesat în . 
  36. ^ „Das erste TV-Triell der Kanzlerkandidaten”. tagesschau (în germană). . Accesat în . 
  37. ^ „Kanzlerkandidaten zur Außenpolitik: Zwischen Dialog und Härte”. tagesschau (în germană). . Accesat în . 
  38. ^ Niemeier, Timo (). „RTL kommt Öffentlich-Rechtlichen mit Wahl-Triell zuvor”. DWDL.de (în germană). Accesat în . 
  39. ^ „Wie geht's, Deutschland?” (în germană). www.zdf.de. Accesat în . 
  40. ^ a b Niemeier, Timo (). „Nach RTL planen auch ARD und ZDF ein Triell zur Wahl”. DWDL.de (în germană). Accesat în . 
  41. ^ Das Erste, ARD (). „Bundestagswahl 2021 in der ARD: 1500 Minuten Sondersendungen mit Talk, Triell, Townhall, Elefanten-Runde und Dokumentationen im Ersten”. presseportal.de (în germană). Accesat în . 
  42. ^ „Bundestagswahl - ProSieben, SAT.1 und Kabel Eins bitten die Kanzlerkandidat:innen am Sonntag vor der Wahl zum finalen TV-Triell” (în germană). www.prosieben.ch. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  43. ^ „Kramp-Karrenbauer ohne Direktmandat in Saarbrücken”. stern.de (în germană). Accesat în . 
  44. ^ „Merkel-Nachfolger verliert massiv im Wahlkreis 15: Ergebnisse der Bundestagswahl 2021 in Grafiken”. www.rnd.de (în germană). Accesat în . 
  45. ^ „AfD stärkste Partei in Thüringen und Sachsen”. stern.de (în germană). Accesat în . 
  46. ^ mdr.de. „SPD-Kandidat Ullrich gewinnt Südthüringer Wahlkreis deutlich vor CDU-Konkurrent Maaßen | MDR.DE”. www.mdr.de (în germană). Accesat în . 
  47. ^ mdr.de. „Thüringen: AfD gewinnt vier Bundestags-Wahlkreise und wird stärkste Partei | MDR.DE”. www.mdr.de (în germană). Accesat în . 
  48. ^ „Kein Mandat für Armin Laschet? CDU-Kanzlerkandidat nach Wahlen 2021 vielleicht nicht im Bundestag”. rtl.de (în germană). Accesat în . 
  49. ^ „Diese Prominenten haben ihre Direktmandate gewonnen - oder verloren”. euronews (în germană). . Accesat în . 
  50. ^ 'Disaster avoided': How Bavaria voted in Germany's federal election”. The Local Germany (în engleză). . Accesat în . 
  51. ^ tagesschau.de. „CDU nach der Wahl: Wenn es wenig Posten zu verteilen gibt”. tagesschau.de (în germană). Accesat în . 
  52. ^ 'Disaster avoided': How Bavaria voted in Germany's federal election”. The Local Germany (în engleză). . Accesat în . 
  53. ^ Ellyatt, Holly (), The Greens were once favorites ahead of Germany's 'rollercoaster' election, but not anymore (în engleză), CNBC 
  54. ^ Tretbar, Christian (). „Schwarz und Grün scheitern an ihren Erwartungen”. Der Tagesspiegel Online (în germană). ISSN 1865-2263. Accesat în . 
  55. ^ „Umfrage: Mehrheit hält Entscheidung der Grünen für Baerbock und gegen Habeck für falsch”. www.rnd.de (în germană). Accesat în . 
  56. ^ tagesschau.de. „Aus für die Landesliste: Schwarzer Tag für die Saar-Grünen”. tagesschau.de (în germană). Accesat în . 
  57. ^ Chazan, Guy (). „Greens and FDP emerge as kingmakers in bid to succeed Merkel”. Financial Times. Accesat în . 
  58. ^ „Germany's FDP holds strong cards in post-election haggling”. France 24 (în engleză). . Accesat în . 
  59. ^ „The Latest: Social Democrats beat Merkel bloc in German vote”. AP NEWS (în engleză). . Accesat în . 
  60. ^ Welle (www.dw.com), Deutsche. „Germany votes: Big gains for center-left parties, heavy losses for conservatives — as it happened | DW | 27.09.2021”. DW.COM (în engleză). Accesat în . 
  61. ^ „ZEIT ONLINE | Lesen Sie zeit.de mit Werbung oder im PUR-Abo. Sie haben die Wahl”. www.zeit.de. Arhivat din original la . Accesat în . 
  62. ^ Welle (www.dw.com), Deutsche. „German election: Could there soon be a left-wing government? | DW | 24.09.2021”. DW.COM (în engleză). Accesat în . 
  63. ^ „German progressives dare to dream of leftist 'red-green-red' coalition”. the Guardian (în engleză). . Accesat în . 
  64. ^ „German election diary: Laschet lashes out; vote for die Urbane?”. The Economist. . ISSN 0013-0613. Accesat în . 
  65. ^ „German elections: CDU resorts to 'Red Scare' tactics amid slump in the polls”. The Independent (în engleză). . Accesat în . 
  66. ^ Reuters (). „Factbox: German "traffic light" coalition seen as most likely”. Reuters (în engleză). Accesat în . 
  67. ^ Wehner, Markus; Berlin. „Einzug ins Parlament: Die drei Retter der Linkspartei”. FAZ.NET (în germană). ISSN 0174-4909. Accesat în . 
  68. ^ „Danish minority gets representation in German parliament”. The Local. . Accesat în . 
  69. ^ dw.com (). „Jamaika, die Ampel und der Machtanspruch von SPD und Union” (în germană). Accesat în . 
  70. ^ spiegel.de (). „Scholz will so schnell wie möglich Ampelregierung bilden” (în germană). Accesat în . 
  71. ^ tagesschau.de (). „Laschet wirbt weiter für Jamaika” (în germană). Accesat în . 
  72. ^ tagesspiegel.de (). „FDP-Vorstand beschließt „Vorsondierungen" mit Grünen” (în germană). Accesat în . 
  73. ^ a b c Rinke, Andreas (). „Not gone yet: Merkel to hang on as active caretaker”. Reuters. Accesat în . A fractured vote means coalition formation could be more complicated this time, meaning Merkel could easily surpass her former mentor, Helmut Kohl, as the longest-serving post-war chancellor - a record she would set on Dec. 17. ... Ukraine and European Union climate talks are two issues in her sights.