Alessandro de' Medici, Duce al Florenței

(Redirecționat de la Alessandro de Medici)
Alessandro de' Medici
Duce de Florența

Portret de Jacopo Pontormo
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Florența, Republica Florentină Modificați la Wikidata
Decedat (26 de ani) Modificați la Wikidata
Florența, Ducatul Florenței⁠(d) Modificați la Wikidata
Înmormântatbasilica di San Lorenzo[*][[basilica di San Lorenzo (church in Florence, Italy)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiomor Modificați la Wikidata
PărințiLorenzo II de' Medici, Duce de Urbino sau Papa Clement al VII-lea
Simonetta da Collevecchio
Frați și suroriCaterina de Medici Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMargareta de Parma (din ) Modificați la Wikidata
CopiiGiulia de' Medici[*][[Giulia de' Medici (Italian noble)|​]]
Giulio di Alessandro de' Medici[*][[Giulio di Alessandro de' Medici (Italian noble)|​]]
Porzia de' Medici[*][[Porzia de' Medici (Italian missionary)|​]] Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriduce
Familie nobiliarăFamilia Medici
Duce de Florența
Domnieaprilie 1532 – 6 ianuarie 1537
PredecesorIppolito de' Medici
SuccesorCosimo I de' Medici

Alessandro de' Medici (n. , Florența, Republica Florentină – d. , Florența, Ducatul Florenței⁠(d)) numit și Il Moro, a fost Duce de Penne, Duce de Florența și conducătorul Florenței din 1530 până în 1537. Fiu nelegitim, el a fost ultimul membru al ramurii mature a familiei Medici care va conduce Florența.

Născut în Florența, el a fost recunoscut ca singurul fiu al lui Lorenzo al II-lea de Medici (nepotul lui Lorenzo de' Medici Magnificul) însă mulți cercetători de azi sunt de părere că el a fost fiul nelegitim al lui Giulio de' Medici (Papa Clement al VII-lea). Istoricii (cum ar fi Christopher Hibbert) cred că acesta s-a născut în gospodăria Medicilor, iar mama sa a fost o servitoare neagră, identificată în documente cu numele de Simonetta da Callevecchio.

 
Margareta de Parma

Atunci când Carol Quintul l-a demis din Roma în 1527, florentinii au profitat de criza din Italia pentru a reface Republica; atât Alessandro când și Ippolito au fugit, împreună cu restul familiei Medici și principalii lor susținători, inclusiv Cardinalul Silvio Passerini. Papa Clement a făcut, în cele din urmă, pace cu Împăratul, și cu sprijinul trupelor imperiale, Medici au fost restaurați la putere în vara anului 1530. Clement l-a făcut Duce pe Alessandro, la vârsta de 19 ani. Pe 5 iulie 1531, Alessandro s-a întors în Florența pentru a prelua domnia și a fost ridicat oficial la rangul de Duce nouă luni mai târziu, de către Împăratul Carol.

Mulți dintre dușmanii exilați au declarat că domnia sa a fost aspră și depravată. În 1535, opoziția florentină l-a trimis pe vărul său Ippolito să trateze cu Carol al V-lea împotriva unor acțiuni ale Ducelui. Ippolito a murit pe drum și s-a zvonit că Alessandro a ordonat ca acesta să fie otrăvit.

În 1536, s-a căsătorit cu fiica nelegitimă a Împăratului Carol al V-lea, Margareta de Parma. Însă Alessandro i-a rămas credincios amantei sale, Taddea Malaspina.

 
Portretul lui Alessandro de' Medici la Galleria degli Uffizi

Ultimii ani

modificare

Patru ani mai târziu, vărul său îndepărtat, Lorenzino de' Medici, poreclit Lorenzaccio, l-a asasinat. Lorenzino l-a atras în capcană pe Alessandro promițându-i o întâlnire amoroasă cu sora sa, Laudomia, o văduvă frumoasă. De teamă că moartea Ducelui va porni o nouă revoltă în Florența, oficialii i-au învelit cadavrul și l-au cărat în secret în cimitirul San Lorenzo, unde a fost îngropat în grabă.

În Valladolid (Spania) unde Carol al V-lea își stabilise curtea, a fost celebrată o înmormântare solemnă în numele său.

Lorenzino a declarat mai târziu că l-a asasinat pe Alessandro de dragul Republicii. Când inamicii Medicilor nu s-au ridicat să-l sprijine, Lorenzino a fugit în Veneția, unde a fost ucis în 1548.

Alessandro și amanta sa Taddea au avut doi copii: un fiu, Giulio (în vârstă de patru ani în momentul decesului tatălui său), căsătorit cu Lucrezia Gaetani, și o fiică, Giulia, căsătorită prima dată cu Francesco Cantelmo,Conte de Alvito și Duce de Popoli și apoi cu Bernadetto de' Medici, Prinț de Ottaiano.