Alexandru Bidirel

Lăutar violonist din Bucovina
Alexandru Bidirel
Alexandru-Bidirel.jpg
Alexandru Bidirel în 1969
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Stupca, Suceava, România Modificați la Wikidata
Decedat (66 de ani) Modificați la Wikidata
Suceava, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania (1965–1989).svg România Modificați la Wikidata
Ocupațielăutar Modificați la Wikidata
Activitate
Gen muzicalmuzică țărănească, muzică populară
Instrument(e)vioară  Modificați la Wikidata

Alexandru Bidirel (n. 5 decembrie 1918,[1] Ciprian Porumbescu, Suceava[2] - d. 12 iulie 1985, Suceava)[3] a fost un rapsod popular instrumentist din Bucovina, virtuoz al viorii[4] (după o altă sursă, s-ar fi născut la Capu Codrului)[3]

A fost apreciat de către muzicienii și cercetătorii fenomenului muzical din arealul românesc, drept etalon al conduitei stilistice și artistice în ce privește interpretarea la vioară, a muzicii tradiționale bucovinene.[5]

FormareaModificare

A provenit dintr-o familie de lăutari[3] din sudul Bucovinei cu vechi tradiții muzicale, printre membrii acesteia numărându-se Ionică Bidirel-Nagâț și Vasile Bidirel (și ei mari nume ale artei muzicale interpretative),[6] fiind conform declarațiilor sale, nepot al lăutarului Grigore Vindereu din Suceava.[7]

A locuit la Suceava. Fiul său, Dragoș Bidirel, a devenit un reputat pianist[6]

CarieraModificare

Lăutar profesionist, și-a lăsat amprenta asupra tezaurului folcloric bucovinean prin modalitățile sale de exprimare, perfect pliate pe zona sa folclorică în baza unei tehnici violonistice, susținute de o viziune individuală de mare valoare.[8] Bidirel, zis și „ultimul lăutar al Bucovinei”,[1] s-a impus astfel în domeniul tradițiilor violonistice populare,[9] dezvoltând o manieră de interpretare inedită, apropiată de interpretarea cultă, fără însă a denatura creația populară.[10] Performanțele sale individuale s-au dovedit importante pentru întreaga cultură autohtonă, Bidirel alăturându-se celor care au contribuit atât la exportarea tezaurului folcloric autohton, peste granițe, cât și celor carea prin repertoriile lor, au mediat relația dintre muzica tradițională și cea clasică.[11]

S-a remarcat și prin introducerea unor elemente noi de interpretare împrumutate din practica altor stiluri muzicale, precum cele de café-concert sau de muzică clasică.[8] Anul 1974, când a întegistrat la Electrecord alături de orchestra Ansamblului de Cântece și Dansuri „Ciprian Porumbescu” din Suceava un LP cu 20 de melodii,[5] poate fi considerat punctul culminant al carierei sale.[12]

Deși i s-a propus să se mute în București, ca primă vioară la Orchestra Națională Radio, violonistul a refuzat, pentru că nu ar fi fost posibil să-și aducă și familia în Capitală.[6]

In memoriamModificare

Numele său a fost dat Festivalului - Concurs interjudețean de muzică populară instrumentală „Alexandru Bidirel”, desfășurat în județul Suceava. Acesta, în anul 2016 a ajuns la cea de-a 14-a ediție.[13]

DiscografieModificare

ReferințeModificare

  1. ^ a b Drăgușanul, Ion; Identități deturnate: o istorie anecdotică a Bucovinei; Grupul Editorial; 2000; p. 236; accesat la 23 iunie 2019
  2. ^ Romanian Review, Volumul 31; 1977; p. 152; accesat la 23 iunie 2019
  3. ^ a b c d e f Bercea, Radu & Drăgușanul, Ion; Alexandru Bidirel; Monitorul de Suceava, 7 august 2013; accesat la 23 iunie 2019
  4. ^ a b Revista de Etnografie și Folclor, Tomul 38, 1-12/1993; p. 658; accesat la 23 iunie 2019
  5. ^ a b c O privire de ansamblu...; Slabari & Cotos, 2017, p. 128
  6. ^ a b c d Dimitriu, Lucian; Muzician de poveste, Dragoș Bidirel este „ultimul mohican” al saloanelor și restaurantelor cu ștaif din Suceava; Crai Nou, 5 iulie 2018; accesat la 24 iunie 2019
  7. ^ O privire de ansamblu...; Slabari & Cotos, 2017, p. 130
  8. ^ a b Ornamentica în repertoriul tradițional...; Slabari & Cotos, 2017, p. 254
  9. ^ Văduva-Poenaru, Ion; Enciclopedia marilor personalități: din istoria, știința și cultura românească de-a lungul timpului, Vol VII: Cultura și civilizația țărănească; Editura Geneze; 2005; p. 483; accesat la 23 iunie 2019
  10. ^ Ornamentica în repertoriul tradițional...; Slabari & Cotos, 2017, p. 257
  11. ^ Slabari, Nicolae; Cotos, Mihai; Particularități stilistice și interpretative în repertoriul folcloric al lăutarului violonist Alexandru Bidirel; Studiul artelor și culturologie: istorie, teorie, practică nr. 1 (30), 2017; p. 152; accesat la 24 iunie 2019
  12. ^ O privire de ansamblu...; Slabari & Cotos, 2017, p. 129
  13. ^ Cosovan, Tiberiu; Laureații Festivalului - Concurs „Alexandru Bidirel”; Monitorul de Suceava, 7 noiembrie 2016; accesat la 23 iunie 2019
  14. ^ Orchestra Bcuovineană (Violin, Conductor – Alexandru Bidirel) – Rusească Bucovineană / Ardelenească Bucovineană; discogs.com; accesat la 23 iunie 2019
  15. ^ Constantin Brailoiu: Village Music from Romania: Moldavia, Fundu Moldovei and Bukovina; music.apple.com
  16. ^ Alexandru Bidirel – Un virtuose du violin; discogs.com; accesat la 23 iunie 2019

BibliografieModificare

Literatură suplimentară

Legături externeModificare