Alexandru Hurmuzachi

politician austriac

Alexandru (Alecu) Hurmuzachi (n. 16 august 1823, Cernăuca, Cernăuți – d. 8 martie 1871 (S.N. 20 martie), Napoli, Italia) a fost fiul marelui vornic bucovinean Doxachi Hurmuzachi și a Ilenei (Ilinca, Olena) Murguleț, fiica unui stolnic. A fost un publicist și om politic român originar din Bucovina, membru fondator al Societății Academice Române și unul dintre fruntașii mișcării naționale din Bucovina. A fost ales deputat din partea Bucovinei în Parlamentul austriac.

Membru fondator al Academiei Române
Alexandru Hurmuzachi
Date personale
Născut16 august 1823
Cernăuca, Cernăuți
Decedat8 martie (S.N. 20 martie) 1871
Neapole, Italia
Frați și suroriEudoxiu Hurmuzaki[1]
Gheorghe de Hurmuzachi
Nicolae Hurmuzaki
Constantin Hurmuzaki  Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Austriac
 Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațiepublicist și om politic
Limbi vorbitelimba germană Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea din Viena
Mormântul lui Alexandru Hurmuzachi de la Dulceşti

Biografie

modificare

În familia lui Doxachi Hurmuzachi și a Ilenei Murguleț au fost 12 copii dintre care au supraviețuit șapte: cinci frați si două surori (Eufrozina si Eliza). La inițiativa fraților Hurmuzachi a luat ființă Gazeta Bucovinei, prima gazetă care se tiparea în două limbi (germană și română). Familia a avut un rol important în timpul revoluției de la 1848[2]. La moșia Cernăuca s-au adunat cei mai destoinici barbați pe care i-a avut Moldova: Alexandru Ioan Cuza, Gheorghe Sion, Vasile Alecsandri. Tot aici, în sânul acestei familii a redactat Mihail Kogălniceanu faimoasa lui petiție[3].

În perioada anilor 1829-1841 a făcut studiile (primare, gimnaziale și liceale) la Cernăuți. În 1845 urmează studiile juridice la Viena.

Activitate publicistică

modificare

În perioada 1848-1850 redactează, împreună cu fratele său, Gheorghe, Ziarul Bucovina[4]. În 1862 a inaugurat Foaia Soțietății pentru cultură și literatură română în Bucovina.

Opera: Cuvânt de deschidere la prima Adunație Națională de la 19 aprilie 1862, a reuniunii române din Cernăuți (1862). Articole: Teatrul național la Cernăuți; Arune Pumnul; Alecsandri în Cernăuți.

Activitate politică

modificare

În 1866 a fost deputat în Camera Consiliului Imperial de la Viena; membru al Academiei Române. În 1867 a fost deputat în Dieta Bucovinei.

Alexandru Hurmuzachi a murit în 8 martie 1871 la Neapole, Italia. A fost înmormântat în curtea Bisericii „Pogorârea Sfântului Duh” din Dulcești (județul Neamț). Pe piatra sa funerară se află următoarea inscripție: „Aice zace în Domnul lêngă fratele seu Constantin, Alesandru Hurmuzachi; nescut în Cernauca, Ducatul Bucovinei, în 16. August 1823; deputat la parlamentul Austriei și la dieta țêrii; fost președinte al societății române literarie în Bucovina; membru societății academice din Bucuresci; reposat în Neapoli în 8. Mart 1871. Neuitatului seu frate cu spiritul cel ager și luminat, cu simțemintele-i cele nobile și nalte, iubirea-i cea severă de dreptate, și cu inima-i cea românească purure însuflețită pentru patrie și națiune, pune această peatră întru lacrimi de durere Elisa Sturdza, înconjurată de ceilalți frați sdrobiți de măchniciune.

Legături externe

modificare