Alexandru Mavrocordat al II-lea

Alexandru al II-lea Mavrocordat zis și Firaris (n. 1 iulie 1754, Constantinopol, Imperiul Otoman – d. 8 februarie 1819, Moscova, Imperiul Rus) a fost domn în Moldova în perioada: 12 ianuarie 1785 - 14 decembrie 1786.

Alexandru Mavrocordat al II-lea
Domn al Moldovei
Date personale
Născut	1 iulie 1754 Constantinopol, Imperiul Otoman
Decedat	8 februarie 1819 (64 de ani) Moscova, Imperiul Rus
Părinți	Ioan N. Mavrocordat
Cetățenie	Moldova
Ocupație	Dragoman
Apartenență nobiliară
Domn al Moldovei
Domnie	12 ianuarie 1785 – 14 decembrie 1786
Predecesor	Alexandru I Mavrocordat
Succesor	Alexandru Vodă Ipsilanti

Domnie

A fost fiul lui Ioan Mavrocordat, fratele lui Constantin Mavrocordat. Înainte de a fi domn a fost dragoman al Porții. Ca domn a fost în relații bune atât cu Rusia cât și cu Austria, care se pregăteau pentru război împotriva Turciei. A fost mazilit la insistențele Austriei, care nu avea încredere în el și voia să-l înlocuiască cu un om devotat. Astfel, Alexandru II Mavrocordat a plecat în Rusia, fiind urmat de mai mulți boieri. În realitate, Alexandru era capul unei conspirații greco-rusești cu scopul de a-i răscula pe greci și români împotriva Turciei, în favoarea Rusiei.

Porecla de „Firaris” vine de la cuvântul turc „firari” și înseamnă „fugarul”.

Legături externe

• (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
• Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
• (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
• Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
• Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
• Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]