Deschide meniul principal
Alexandru Văitoianu
Date personale
Născut9 august 1866
Decedat1939, 73 de ani[1]:p. 277
Naționalitate România
Ocupațieconducător militar[*] Modificați la Wikidata
comandant al Brigăzii 41 Infanterie
În funcție
1916 - 1916
MonarhFerdinand I
Prim-ministruIon I. C. Brătianu
StudiiȘcoala de Ofițeri de Artilerie și Geniu, din București (1886 - 1888)
Școala Superioară de Război[2]:p. 392
Activitate
RamuraInfanterie - Semn de arma.png Infanterie
GradulSublocotenent (1888)
Locotenent (1891)
Căpitan (1896)
Maior (1906)
Locotenent-colonel (1911)
Colonel (1914)
General de brigadă (1918)[3]:p. 435
A comandat1916 - comandant al Brigăzii 41 Infanterie
Bătălii / RăzboaieAl Doilea Război Balcanic (1913)
Primul război mondial (1916)

Alexandru Văitoianu (n. 9 august 1866 - d. 1939, București) a unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.

A îndeplinit funcția de comandant al Brigăzii 41 Infanterie din Divizia 16 Infanterie în campania anului 1916.[4][5]. În luna noiembrie 1916 a fost numit la comanda Grupului Dunărea care este încercuit și capitulează la Izbiceni, la 23 noiembrie/6 decembrie 1916, colonelul Văitoianu fiind făcut prizonier.[6]:p. 479

BiografieModificare

A fost fratele mai mic al generalului Arthur Văitoianu.

în 1924 a fost implicat în „afacerea pașapoartelor”, procurând contra cost pașapoarte false câtorva mii de țărani români care doreau să emigreze în America. A fost arestat după declanșarea scandalului.[7]

Cariera militarăModificare

După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Alexandru Văitoianu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de artilerie, infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cea mai importantă fiind cea de comandant al Regimentului 1 Infanterie.[8][9][10][11]

După revenirea din prizonierat a fost avansat la gradul de general de brigadă, la 1 noiembrie 1918. A demisionat din armată la sfârșitul anului 1919.[12]:p. 11

LucrăriModificare

  • Directive de învațămănt și educațiune 1908, [de Maior A. Văitoianu, Comandantul gimnaziului de fii de militari]. Craiova (Inst. grafic Samitca, I. Samitca și D. Baraș), 1908[13]

DecorațiiModificare

NoteModificare

  1. ^ Gheorghe Bezviconi, Necropola capitalei, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, București, 1968
  2. ^ Istoricul Școalei Superioare de Răsboiu. 1889-1939, București, 1939
  3. ^ a b Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916
  4. ^ Marele Cartier General, Ordinea de bătaie a armatei - 14 august 1916, București, 1916
  5. ^ Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
  6. ^ Constantin Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României, vol. I, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  7. ^ Ion Constantinescu, Din însemnările unui fost reporter parlamentar: camera deputaților, 1919-1939 : note și memorii, Editura Politică, București, 1973, p. 175.
  8. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905
  9. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910
  10. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914
  11. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1915, Tipografia și Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, București, 1915
  12. ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1920, Atelierele Grafice „Socec & Co”, București, 1921
  13. ^ Biblioteca Academiei Române, Bibliografia românească modernă. Autori - Litera V, accesat la 13 mai 2018

BibliografieModificare

  • Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918, vol. 1, Tipografia Geniului, București, 1929
  • ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989