Alexandru Văitoianu

Date personale
Alexandru Văitoianu
Născut	9 august 1866
Decedat	1939, 73 de ani^[1]^{:p. 277}
Naționalitate	România
Ocupație	conducător militar
comandant al Brigăzii 41 Infanterie
În funcție
1916 - 1916
Monarh	Ferdinand I
Prim-ministru	Ion I. C. Brătianu
Studii	Școala de Ofițeri de Artilerie și Geniu, din București (1886 - 1888) Școala Superioară de Război^[2]^{:p. 392}
Activitate
Ramura	Infanterie
Gradul	Sublocotenent (1888) Locotenent (1891) Căpitan (1896) Maior (1906) Locotenent-colonel (1911) Colonel (1914) General de brigadă (1918)^[3]^{:p. 435}
A comandat	1916 - comandant al Brigăzii 41 Infanterie
Bătălii / Războaie	Al Doilea Război Balcanic (1913) Primul război mondial (1916)
Modifică date / text

Alexandru Văitoianu (n. 9 august 1866 – d. 1939, București) a unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.

A îndeplinit funcția de comandant al Brigăzii 41 Infanterie din Divizia 16 Infanterie în campania anului 1916.^[4]^[5]. În luna noiembrie 1916 a fost numit la comanda Grupului Dunărea care este încercuit și capitulează la Izbiceni, la 23 noiembrie/6 decembrie 1916, colonelul Văitoianu fiind făcut prizonier.^[6]^{:p. 479}

Biografie

A fost fratele mai mic al generalului Arthur Văitoianu.

în 1924 a fost implicat în „afacerea pașapoartelor”, procurând contra cost pașapoarte false câtorva mii de țărani români care doreau să emigreze în America. A fost arestat după declanșarea scandalului.^[7]

Cariera militară

După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Alexandru Văitoianu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de artilerie, infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cea mai importantă fiind cea de comandant al Regimentului 1 Infanterie.^[8]^[9]^[10]^[11]

După revenirea din prizonierat a fost avansat la gradul de general de brigadă, la 1 noiembrie 1918. A demisionat din armată la sfârșitul anului 1919.^[12]^{:p. 11}

Lucrări

Directive de învațămănt și educațiune 1908, [de Maior A. Văitoianu, Comandantul gimnaziului de fii de militari]. Craiova (Inst. grafic Samitca, I. Samitca și D. Baraș), 1908^[13]

Decorații

Ordinul „Steaua României”, în grad de ofițer (1912)
Ordinul „Coroana României”, în grad de ofițer (1906)^[3]^{:p. 437}

Note

^ Gheorghe Bezviconi, Necropola capitalei, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, București, 1968
^ Istoricul Școalei Superioare de Răsboiu. 1889-1939, București, 1939
^ ^a ^b Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916
^ Marele Cartier General, Ordinea de bătaie a armatei - 14 august 1916, București, 1916
^ Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
^ Constantin Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României, vol. I, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
^ Ion Constantinescu, Din însemnările unui fost reporter parlamentar: camera deputaților, 1919-1939 : note și memorii, Editura Politică, București, 1973, p. 175.
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1915, Tipografia și Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, București, 1915
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1920, Atelierele Grafice „Socec & Co”, București, 1921
^ Biblioteca Academiei Române, Bibliografia românească modernă. Autori - Litera V, accesat la 13 mai 2018

Bibliografie

Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918, vol. 1, Tipografia Geniului, București, 1929
***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989

Acest articol biografic despre un român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!

[Bevziconi-1] Gheorghe Bezviconi, Necropola capitalei, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, București, 1968

[ScRazb-2] Istoricul Școalei Superioare de Răsboiu. 1889-1939, București, 1939

[Anuar_1916-3] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916

[Ordinea-4] Marele Cartier General, Ordinea de bătaie a armatei - 14 august 1916, București, 1916

[Ioanuțiu-5] Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929

[6] Constantin Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României, vol. I, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989

[7] Ion Constantinescu, Din însemnările unui fost reporter parlamentar: camera deputaților, 1919-1939 : note și memorii, Editura Politică, București, 1973, p. 175.

[8] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905

[9] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910

[10] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914

[Anuar_1915-11] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1915, Tipografia și Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, București, 1915

[Anuar_1920-12] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1920, Atelierele Grafice „Socec & Co”, București, 1921

[13] Biblioteca Academiei Române, Bibliografia românească modernă. Autori - Litera V, accesat la 13 mai 2018

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]