Alexandru cel Bun, Iași

sat în comuna Vlădeni, județul Iași, România
Alexandru cel Bun
—  sat  —
Alexandru cel Bun se află în România
Alexandru cel Bun
Alexandru cel Bun
Alexandru cel Bun (România)
Poziția geografică
Coordonate: 47°27′31″N 27°17′50″E / 47.45861°N 27.29722°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Iasi county CoA.svg Iași
ComunăROU IS Vladeni CoA.jpg Vlădeni

SIRUTA100166

Altitudine50 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total519 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal707591

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Alexandru cel Bun este un sat în comuna Vlădeni din județul Iași, Moldova, România. Cele mai multe sate ale comunei Vlădeni s-au format în perioada secolelor XVI-XVII. Cea mai nouă aşezare este însă satul Alexandru cel Bun situat pe valea pârâului Hluza, format la începutul secolului al XX-lea, când aici se aşeză un grup de refugiaţi ai răscoalei ţărăneşti din 1907.

 După reforma agrară din anul 1921 satul s-a extins tot mai mult, pe baza unui plan de sistematizare, prin împroprietărirea unor locuitori veniţi din Bucovina (zona Sucevei), din părţile Botoşanilor, Dorohoiului şi din zona subcarpatică a judeţului Neamţ.     

Aşezarea are o morfo-structură de tip adunat, este un sat de vale situat în N judeţului Iaşi şi la 6,1 km de centrul comunei, pe drumul comunal DC4. Este un sat mic, cu o populaţie de aproape 500 de locuitori şi o suprafaţa de teren intravilan de aproape 70 ha. Învăţământul este prezent în sat prin existenţa unei şcoli primare şi a unei grădiniţe. Relieful satului se prezintă sub forma de interfluvii largi, cu platouri întinse şi cu versanţi cu diferite grade de înclinare. Terenurile de pe interfluvii sunt foarte fertile, fiind favorabile culturilor de cereale şi plante tehnice. Pantele sunt cuprinse între 50-250 şi sunt adesea afectate de procese de eroziune sau de alunecări. Altitudinea maximă atinsă este de 128,2m.

Clima este temperat-continentală, cu ierni geroase şi veri foarte călduroase. Temperatura medie a anului este cuprinsă între +9,60C şi +160C, iar media precipitaţiilor anuale nu depăşeşte 475mm - 640 mm. Terenurile agricole oferă condiţii favorabile pentru culturile de cereale, plante tehnice, legume şi viţă de vie. Satul poate furniza cereale, carne şi legume, iar creşterea animalelor şi piscicultura fiind domenii de activitate care pot fi extinse. Satul este străbătut de pârâul Hluza . În perimetrul satului se află iazurile Alexandru cel Bun 1 şi 2 şi heleşteul de iernare Alexandru cel Bun.

Învăţământul primar şi preşcolar este susţinut prin existenta unei şcoli primare şi a unei grădiniţe. Habitatul este foarte diversificat. Există case ţărăneşti, specific centrului Moldovei. Creşterea animalelor (bovine, porcine şi în special ovine) reprezintă o ramură a agriculturii cu o bogată tradiţie în zonă. Satul dispune de un bogat fond furajer natural , ceea ce a favorizat dezvoltarea acestei îndeletniciri.

Religia locuitorilor satului este creştin-ortodoxă, fără imixtiuni ale altor culte sau secte. Viaţa religioasă este desăvârşită prin existenţa unei biserici ortodoxe, ce-i are ca ocrotitori pe Sfântul Ierarh Spiridon şi Sfinţii Împăraţi Constantin si Elena. Piatra de temelie a bisericii a fost pusă în anul 1921 şi sfinţită în anul 1923, în acelaşi an de către Protoiereul Gheorghe Niculea.

Zidăria este din cărămidă, iar fundaţia este din piatră, dăruită de Maximovici Grigore din satul Hălceni, comuna Şipote.   
Domnul Alexuc Vasile, fost prefect al judeţului Iaşi,a donat bisericii în construcţie suma de 50000 de lei, o sumă importantă pentru acele vremuri. Cărămida a fost donată de stat şi  adusă de către credincioşi cu căruţele de la Tabăra, unde a fost demolată fosta Manutanţă, în care se cocea pâinea pentru prizonierii de război.                                                                       Planul bisericii este de tip treflat, cu doua abside în pronaos şi turn clopotniţă pe pridvor, fiind executat de către arhitectul Constantin Băicoianu, dintre ale cărui realizări amintim Atheneul Român, Curtea de Conturi şi consolidarea  Mănăstirilor Cetăţuia din Iaşi şi Mihai Vodă din Bucureşti.