Deschide meniul principal

Alfabetul glagolitic, cunoscut și ca glagoliță (scris cu alfabetul galgotic: Ⰳⰾⰰⰳⱁⰾⰻⱌⰰ Glagolitsa) este cel mai vechi alfabet cunoscut folosit pentru a reprezenta limbi slave în scris. Numele lui este o invenție modernă, a fost derivat din substantivul reconstruit din limba slavă veche, *glagolъ, care înseamnă „limbaj” sau „exprimare”. Întrucât verbul *glagolati poartă semnificația de „a vorbi”, „a rosti”, glagoliticul a fost uneori supranumit în poezia ca „semnele care vorbesc”. Alfabetul acesta se bazează mult pe alfabetul grec, dar se poate observa și influențele orientale în forma sau modul de citire al unor caractere.

alfabetul glagolitic
Kodex.Zograf.JPG
O pagină din Codicele lui Zograf cu un fragment al Evangheliei după Luca.
Tipalfabet
Limbi scriselimba slavonă veche
Creat deSfânți Chiril și Metodiu
Perioadă de utilizarede la secolul VII până la Evul Mediu târziu
ISO 15924Glag
Notă: Această pagină poate conține simbolurile Unicode. Fără suport de afișare corespunzător, se pot vedea semne de întrebare, pătrățele sau alte simboluri în locul caracterelor potrivite.

Numele alfabetului este exprimat în bielorusă ca глаголіца (hlaholița), în bulgară și macedoneană ca глаголица (glagolița), în limbile diasistemului slav de centru-sud ca glagoljica sau глагољица, în cehă ca hlaholice, în poloneză ca głagolica, în rusă ca глаголица (glagólița), în slovenă ca glagolica, în slovacă ca hlaholika iar în ucraineană ca глаголиця (hlaholîția).

Alfabetul glagolitic cuprinde 41 de semne.

Tabel cu imaginea și valoarea literelor alfabetului glagoliticModificare

                   
Az Buki Cherv Dobro Dzelo Dzherv Fert Glagol I Izhe
                   
Izhitsa Jat Jer Jerj Jery Jest Jo Ju Jus "E" Jus "Je"
                   
Jus "Jo" Jus "O" Kako Kher Ljudi Mislete Nash Oht On Pokoj
                   
Rtsi Sha Shta Slovo Thita Tsi Tverdo Uk Vedi Zemlja
 
Zhivete
Scrierea glagolitică identificată la Ansamblul rupestru de la MurfatlarModificare

[1] „În anii ce au urmat, cercetările au continuat, fiind descoperite bisericile B3 și B4, locuințe de suprafață, un mic cimitir aferent, vetre de foc, fragmente ceramice, 10 schelete de oameni și animale, precum și unelte din fier. În urma datării inscripțiilor de pe pereții bisericuțelor (înscrisuri grecești, glagolitice, desene paleocreștine) și a celorlalte artefacte găsite, complexul a fost datat ca fiind din epoca medievală timpurie (secolele X-XI).”

BibliografieModificare

  • Fucic, Branko: Glagoljski natpisi. (In: Djela Jugoslavenske Akademije Znanosti i Umjetnosti, knjiga 57.) Zagreb, 1982. 420 p.
  • Fullerton, Sharon Golke: Paleographic Methods Used in Dating Cyrillic and Glagolitic Slavic Manuscripts. (In: Slavic Papers No. 1.) Ohio, 1975. 93 p.
  • Gosev, Ivan: Rilszki glagolicseszki lisztove. Szofia, 1956. 130 p.
  • Jachnow, Helmut: Eine neue Hypothese zur Provenienz der glagolitischen Schrift - Überlegungen zum 1100. Todesjahr des Methodios von Saloniki. In: R. Rathmayr (Hrsg.): Slavistische Linguistik 1985, München 1986, 69-93.
  • Jagic, Vatroslav: Glagolitica. Würdigung neuentdeckter Fragmente, Wien, 1890.
  • Kiparsky, Valentin: Tschernochvostoffs Theorie über den Ursprung des glagolitischen Alphabets In: M. Hellmann u.a. (Hrsg.): Cyrillo-Methodiana. Zur Frühgeschichte des Christentums bei den Slaven, Köln 1964, 393-400.
  • Miklas, Heinz (Hrsg.): Glagolitica: zum Ursprung der slavischen Schriftkultur, Wien, 2000.
  • Vais, Joseph: Abecedarivm Palaeoslovenicvm in usum glagolitarum. Veglae, [Krk], 1917. XXXVI, 74 p.
  • Vajs, Josef: Rukovet hlaholske paleografie. Uvedení do knizního písma hlaholskeho. V Praze, 1932. 178 p, LIV. tab.
  • ^ Ziarul Lumina. „„«Bisericile de cretă» de la Murfatlar, un monument unic în Europa"”.