Alice Săvulescu
Alice Săvulescu (n. , Oltenița, Călărași, România – d. , București, România), născută Alice Aronescu, a fost un botanist român de origine evreiască,[2] membru titular (1963) al Academiei Române.
 Membru titular al Academiei Române |
|---|
| Alice Săvulescu | |
 Botanistul Alice Săvulescu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Alice Aronescu  |
| Născută | 29 octombrie 1905 Oltenița , România |
| Decedată | 1 februarie 1970, (65 de ani) București, Republica Socialistă România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | botanist |
| Limbi vorbite | limba română[1] |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea din București Universitatea Columbia |
Modifică date / text  | |
Educație modificare
Alice Săvulescu a absolvit Facultatea de Științe în cadrul Universității din București. Și-a continuat studiile la Universitatea Columbia din New York,[3] în specializarea microbiologie și fitopatologie, în perioada 1931-1934. În 1934, a obținut titlul de doctor în biologie.[4]
Activitate modificare
În 1934 Alice Săvulescu s-a întors în România și s-a angajat la Secția de Fitopatologie a Institutului de Cercetări Agronomice. A colaborat cu Traian Săvulescu, soțul ei.[5] În 1949 a preluat conducerea Secției de Fitopatologie,[6] iar mai târziu a Institutului de Biologie din București.[7]
A fost numită vicepreședintă a Centrului de Cercetări Biologice al Academiei Române, în 1957, centru ce a devenit ulterior Institutul de Biologie „Traian Săvulescu”. A fost numită director științific al acestui institut, calitate în care a organizat secția de Microbiologie și Fitopatologie Generală.[8]
A fost vicepreședintă a Societății de Științe Biologice, membru al Comisiei de Radiologie a Academiei Române și al Societății Internaționale de Științele Naturii. A devenit membru corespondent al Academiei Române pe 23 martie 1952 și membru titular pe 21 martie 1963.[9]
Printre preocupările sale s-au numărat perfecționarea tehnologiilor pentru fabricarea produselor fitofarmaceutice în România, controlul și omologarea acestor produse, precum și introducerea în producție a pesticidelor cu o eficiență ridicată. A contribuit la dezvoltarea cercetărilor în domeniul radiobiologiei. A studiat, pentru prima dată în România, speciile de ciuperci responsabile de deteriorarea maselor plastice, a documentelor de arhivă sau a diferitelor opere de artă. S-a ocupat de cercetarea virusurilor fitopatogene și poliedrice, a relațiilor dintre paraziți și gazdele lor. A publicat peste 150 de lucrări cu rezultatele cercetărilor sale, singură sau în colaborare cu alți autori în domeniu.[10]
Note modificare
- ^ IdRef, accesat în
- ^ „Hary Kuller - "Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație", în "Realitatea evreiască", nr. 231-232 (1031-1032), 19 mai - 10 iunie 2005, p. 10-11” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Maramorosch, Karl (), The Thorny Road to Success: A Memoir (în engleză), iUniverse, ISBN 978-1-4917-5409-2, accesat în
- ^ Avram, Arina (). Femei celebre din România. II. București: Editura ALLFA. p. 10.
- ^ deJong-Lambert, William; Krementsov, Nikolai (), The Lysenko Controversy as a Global Phenomenon, Volume 2: Genetics and Agriculture in the Soviet Union and Beyond (în engleză), Springer, ISBN 978-3-319-39179-3, accesat în
- ^ „Înaintașii noștri - cercetători în protecția plantelor din școala bucureșteană” (PDF). Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București. Accesat în .
- ^ „Institutul de Biologie Bucuresti - ACADEMIA ROMANA”. www.ibiol.ro. Accesat în .
- ^ „Alice Săvulescu - Enciclopedia României - prima enciclopedie online despre România”. web.archive.org. . Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ „Academia Română - Membri”. acad.ro. Accesat în .
- ^ „Tragedia cercetătoarei care a murit după o discuție cu Nicolae Ceaușescu. Ce i-a comunicat dictatorul lui Alice Săvulescu”. adevarul.ro. . Accesat în .
Legături externe modificare
| Acest articol este scris în limba română. Sunteți invitați să îl traduceți în alte limbi și să adăugați legăturile interwiki la Wikidata. |