Deschide meniul principal
Anders Johan Lexell
Lexell.png
Anders Johan Lexell
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Turku, Suedia[3] Modificați la Wikidata
Decedat (43 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Sankt Petersburg, Imperiul Rus[4] Modificați la Wikidata
Părinți Q56840007[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Sweden.svg Suedia
Flag of Russia.svg Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Ocupațieastronom
matematician
fizician
profesor universitar Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materRoyal Academy of Turku[*]  Modificați la Wikidata
OrganizațieAcademia de Științe din Sankt Petersburg[*]
Universitatea Uppsala  Modificați la Wikidata
Silueta lui Anders Johan Lexell.

Anders Johan Lexell (24 decembrie 174011 decembrie 1784) a fost un astronom și matematician suedezo- (finlandezo)-rus. În Rusia, el este cunoscut sub numele de Andrei Ivanovici Leksel (Андрей Иванович Лексель). Numele său este ortografiat uneori Anders Johann Lexell sau încă Johann Anders Lexell.

Cuprins

BiografieModificare

 
Disquisitio de investiganda vera quantitate

A emigrat în Rusia și a devenit prietenul lui Euler și al elevului său, Nicolas Fuss, cu care a colaborat la studierea triunghiurilor sferice. I se datorează studiul mișcării cometelor și îndeosebi calculul orbitei cometei D/1770 L1 (Lexell), care a fost, ca urmare, denumită în onoarea sa, deși fusese descoperită de Charles Messier. Această cometă a fost cea care a trecut cel mai aproape de Pământ în întreaga istorie cunoscută a cometelor (deși unii asteroizi au trecut mai aproape) făcând din ea primul obiect din apropierea Pământului recenzat; distanța exactă nu este cunoscută, însă a fost estimată de ordinul a 3 milioane de kilometri. Lexell a arătat că obiectul cosmic respectiv a avut un periheliu larg până când l-a întâlnit pe Jupiter în 1767. Lexell a prezis că, după o întâlnire mai apropiată (2 revoluții mai târziu), în 1779, cometa va fi expulzată din Sistemul Solar interior.

Lexell a fost primul care a calculat orbita lui Uranus după descoperirea sa și a realizat după orbita acestuia că era vorba, mai degrabă, de o planetă decât de o cometă. Mai mult, a găsit că Uranus era perturbat și a dedus existența unei alte planete (eventual Neptun), deși poziția acestuia nu fusese calculată până la Urbain Le Verrier. În sfârșit, i se datorează o teoremă relativă la liniile trigonometrice în triunghiurile sferice, prelungindu-le pe cele ale lui François Viète[5] și care dă locul geometric al vârfurilor triunghiurilor sferice având aceeași arie și aceeași bază.

Asteroidul 2004 Lexell, descoperit de N.S. Cernîh[6], la 22 septembrie 1973, a fost denumit în onoarea sa.

NoteModificare

  1. ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  2. ^ a b Anders Johan Lexell (în suedeză), Svenskt biografiskt lexikon 
  3. ^ „Anders Johan Lexell”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ „Anders Johan Lexell”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  5. ^ fr M. Chasles Mémoires sur les questions proposées par l'Académie royale des de sciences et belles-lettres de Bruxelles p.328
  6. ^ Nikolai Cernîh (1931–2004) a fost un astronom rus sovietic.

Legături externeModificare

Vezi șiModificare