Deschide meniul principal

Anders Johan Lexell

matematician rus
Anders Johan Lexell
Lexell.png
Anders Johan Lexell
Date personale
Născut[1][2] Modificați la Wikidata
Turku, Suedia[3] Modificați la Wikidata
Decedat (43 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Sankt Petersburg, Imperiul Rus[4] Modificați la Wikidata
PărințiJonas Lexell[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Sweden.svg Suedia
Flag of Russia.svg Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Ocupațieastronom
matematician
fizician
profesor universitar Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materRoyal Academy of Turku[*]  Modificați la Wikidata
OrganizațieAcademia de Științe din Sankt Petersburg[*]
Universitatea Uppsala  Modificați la Wikidata
Silueta lui Anders Johan Lexell.

Anders Johan Lexell (24 decembrie 174011 decembrie 1784) a fost un astronom și matematician suedezo- (finlandezo)-rus. În Rusia, el este cunoscut sub numele de Andrei Ivanovici Leksel (Андрей Иванович Лексель). Numele său este ortografiat uneori Anders Johann Lexell sau încă Johann Anders Lexell.

BiografieModificare

 
Disquisitio de investiganda vera quantitate

A emigrat în Rusia și a devenit prietenul lui Euler și al elevului său, Nicolas Fuss, cu care a colaborat la studierea triunghiurilor sferice. I se datorează studiul mișcării cometelor și îndeosebi calculul orbitei cometei D/1770 L1 (Lexell), care a fost, ca urmare, denumită în onoarea sa, deși fusese descoperită de Charles Messier. Această cometă a fost cea care a trecut cel mai aproape de Pământ în întreaga istorie cunoscută a cometelor (deși unii asteroizi au trecut mai aproape) făcând din ea primul obiect din apropierea Pământului recenzat; distanța exactă nu este cunoscută, însă a fost estimată de ordinul a 3 milioane de kilometri. Lexell a arătat că obiectul cosmic respectiv a avut un periheliu larg până când l-a întâlnit pe Jupiter în 1767. Lexell a prezis că, după o întâlnire mai apropiată (2 revoluții mai târziu), în 1779, cometa va fi expulzată din Sistemul Solar interior.

Lexell a fost primul care a calculat orbita lui Uranus după descoperirea sa și a realizat după orbita acestuia că era vorba, mai degrabă, de o planetă decât de o cometă. Mai mult, a găsit că Uranus era perturbat și a dedus existența unei alte planete (eventual Neptun), deși poziția acestuia nu fusese calculată până la Urbain Le Verrier. În sfârșit, i se datorează o teoremă relativă la liniile trigonometrice în triunghiurile sferice, prelungindu-le pe cele ale lui François Viète[5] și care dă locul geometric al vârfurilor triunghiurilor sferice având aceeași arie și aceeași bază.

Asteroidul 2004 Lexell, descoperit de N.S. Cernîh[6], la 22 septembrie 1973, a fost denumit în onoarea sa.

NoteModificare

  1. ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  2. ^ a b Anders Johan Lexell (în suedeză), Svenskt biografiskt lexikon 
  3. ^ „Anders Johan Lexell”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ „Anders Johan Lexell”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  5. ^ fr M. Chasles Mémoires sur les questions proposées par l'Académie royale des de sciences et belles-lettres de Bruxelles p.328
  6. ^ Nikolai Cernîh (1931–2004) a fost un astronom rus sovietic.

Legături externeModificare

Vezi șiModificare